Scriam în numărul trecut că politicienii George Becali și Robert Negoiță, care sunt și oameni de afaceri cu legături în Ilfov, primesc despăgubiri din partea statului pentru terenurile cedate pentru construirea centurii de nord a Capitalei.
Alături de aceștia, un alt nume sonor a obținut o despăgubire de peste patru miliarde de lei vechi pentru a se da la o parte din fața drumarilor. Este vorba despre omul de afaceri Vasile Pușcaș (nu fostul ministru), cuscrul fostului șef de la Interne, Ioan Rus. Băiatul omului de afaceri Vasile Puşcaş, care îi poartă numele, este căsătorit cu fiica lui Ioan Rus.
Despăgubirea este pentru un teren de 1.400 de metri pătrați, iar pentru asta Ministerul Transporturilor a cerut Guvernului suplimentarea bugetului. Așadar, terenul, aflat în extravilan în județul Ilfov, este pe traseul pe care urmează să se construiască centura de nord a Bucureștiului. Inițial, Tribunalul București a decis o despăgubire de 552.141 de lei, însă Curtea de Apel București a redus suma pe care statul român trebuie să i-o plătească lui Pușcaș la 430.000 de lei. Pușcaș a dat pentru asta CNADNR în judecată, nemulțumit că a primit numai 28 de euro pe metrul pătrat.
Interesant este că Vasile și Ileana Maria Pușcaș (mama afaceristului) nu figurează pe prima variantă a listei de expropriați trecută prin guvern la sfârșitul anului 2008. Hotărârea a fost modificată în timpul primului Guvern Boc și atunci atunci a apărut și Pușcaș, dar anexele hotărârii, în care figurau cei care urmau să fie expropriați, au fost secretizate, deși ani de zile până la acel moment, erau publice.
”Suma global estimată cu titlu de despăgubire necesară a fi suplimentată este în valoare de 482 mii lei şi este alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în limita prevederilor anuale aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2012, nr.293/2011, la capitolul 84.01 ‘Transporturi’, titlul ‘Alte transferuri’, poziţia ‘Investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat”, se arată în proiectul de act normativ prin care cei de la Ministerul Transportului solicită acum bani de la Guvern. Pentru motivarea cererii, se invocă unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale şi procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică „Fluidizare trafic pe DN1 km 8+100 – km 17+100 şi Centura rutieră în zona de Nord a municipiului Bucureşti – obiect 7 – Completarea Centurii rutiere a municipiului Bucureşti prin construcţia sectorului cuprins între DN 7 şi DN 1A”.
Prin HG 681/2007, modificată şi completată prin HG 231/2008, prin HG 428/2008 şi prin HG 786/2009, a fost aprobată suma totală de 11.390 mii lei, sumă care a fost cheltuită în totalitate pentru plata/consemnarea despăgubirilor stabilite prin Hotărârile de verificare a dreptului de proprietate şi stabilirea cuantumului despăgubirii. Sumele consemnate prin aceste hotărâri au fost contestate în instanţă de o parte dintre proprietarii imobilelor aflate pe amplasamentul lucrării, iar instanţa a dispus majorarea acestor sume prin sentinţe definitive şi irevocabile. ”Conform art. 371 din Codul de procedură civilă, ‘obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie. În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, (…) dacă legea nu prevede altfel”, explică MTI.
Proiectul de act normativ precizează că cele 482 mii de lei rezultă din diferenţa dintre sumele acordate de instanţă prin sentinţe definitive şi irevocabile: Sentinţa 683/05.05.2009 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a-IV-a Civilă şi Sentinţa 1213/03.11.2009 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a-III-a Civilă, şi despăgubirile consemnate prin Hotărârile de stabilire a despăgubirilor la care se adaugă cheltuieli de judecată.
Numele lui Vasile Pușcaș nu apare nici în HG 681/2007, nici în HG 231/2008, în anexele lor sau în tabelele cu imobilele proprietate privată necesar a fi expropriate pentru execuţia lucrării. Abia în anexa HG 428/2008, la poziţia 81, sunt menţionaţi Puşcaş Vasile şi Puşcaş Ileana Maria, număr cadastral 468/2, cu o suprafaţă totală rezultată din acte de 12.500 mp şi cu o suprafaţă de teren ce urmează a fi expropriată de 1.442,76 mp.
Prin sentința civilă numărul 1213/03.11.2009, Secția a -III-a Civilă a Tribunalului București a admis cererea de chemare în judecată a CNADNR, formulată de Vasile Pușcaș și Ileana Maria Pușcaș şi a decis că o valoare justă a despăgubirilor pentru cei 1.400 de metri pătrați expropriați este de 552.141 lei. Tribunalul a considerat că despăgubirea stabilită de Comisia pentru Aplicarea Legii 198/2004, de 148.249,94 lei, echivalentul a 40.397,28 euro, este nesatisfăcătoare. La fel cum prea mică a fost considerată și suma stabilită la începutul primei expertize, în mai 2008, adică 275.323 lei. Ca atare, instanța de fond a acordat cu titlu de despăgubire suma de 552.141 lei, rezultată dintr-o altă expertiză. CNADNR a declarat însă apel împotriva acestei sentințe, susținând că nici în faza judecăţii în fond, nici în apel, experţii nu au putut să stabilească un preţ real de tranzacţionare. Primul lucru susținut în motivele de apel a vizat faptul că experții au stabilit, în plină criză imobiliară, o valoare extrem de mare a terenului, deși aceasta nu se putea justifica, în condițiile vânzării pe piața liberă. În acest sens, CNADNR arată că experţii au stabilit în anul 2010 un preţ mult mai mare, deşi este de notorietate faptul că piaţa imobiliară a fost în scădere. De asemenea, arată că la dosar există două adrese eliberate de Primăria …, prin care se comunică două preţuri total diferite în legătură cu imobile din aceeaşi zonă. Solicită să se constate că despăgubirea acordată reclamanţilor a fost justă şi prealabilă, şi, în consecinţă, respingerea acţiunii, fără cheltuieli de judecată”.
La rândul său, și reprezentantul Parchetului a solicitat admiterea apelului CNADNR și stabilirea valorii despăgubirilor la aproximativ 450.000 de lei. De asemenea, procurorul a arătat că valoarea reţinută de experţi este apropiată şi de valorile menţionate în actele comunicate de Camera Notarilor Publici, din grilele aflate la dispoziţia notarilor publici, din contracte de vânzare-cumpărare încheiate în anii anteriori şi pentru care experţii au aplicat procentul de diminuare de 15%. Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului şi stabilirea valorii despăgubirilor la suma de 450.000 lei.
În replică, Vasile Pușcaș și mama sa au cerut CAB să respingă apelul CNADNR, pe motiv că nu au primit niciun leu despăgubire, și că ambele expertize, și prima expertiză, din fond, și cea de-a doua, din apel, au arătat valori apropiate ale terenului expropriat. Curtea de Apel București a stabilit, în final, că apelul este întemeiat, deoarece valoarea despăgubirilor stabilite de prima instanţă a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară care se baza pe oferte de vânzare a unor terenuri similare şi nu pe tranzacţii finalizate cu privire la astfel de terenuri și a stabilit că valoarea suprafeţei de 1442,76 mp la data de 8.10.2010 este de 431.058 lei.
CNADNR nu a fost mulțumită nici cu decizia CAB, motiv pentru care a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă acesta i-a fost respins, printr-o decizie irevocabilă.
Vasile Pușcaș este cel care a reușit să pună monopol pe afacerile cu salubritatea și deszăpezirile din Satu Mare și Baia Mare, prin SC Florisal SRL, aceeași firmă care are mai multe proiecte de case în construcție, tot în Satu Mare. De asemenea, Pușcaș a avut afaceri și în Cluj, unde a început prin a cumpăra firma Mega Taxi, apoi a achiziţionat o companie de imobiliare care avea în construcție un bloc cu patru etaje în Cluj-Napoca. După cum anunță Ziuanews, intermedierea tranzacției între Pușcaș și firma de imobiliare cumpărată de acesta ar fi avut loc prin intermediul deputatului Daniel Buda. – CĂLIN MATEI
