Părinții din Vestul țării anunță serviciile publice și nu prea că pleacă la muncă în străinătate

Organizația ”Salvați Copiii România” a făcut publice datele unui studiu finanțat din bani europeni despre copiii cu părinți plecați în străinătate să muncească. Astfel, unul din șapte copii din Regiunea Vest (județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin) a avut în ultimul an unul sau ambii părinți plecați să muncească în alte țări: în cifre absolute, este vorba despre 48.177 de copii, reprezentând 14,7% dintre copiii din regiune. Unul din cinci copii cu părinți plecați la muncă în străinătate are mama plecată, iar 1 din 14 are ambii părinți plecați la muncă în străinătate. În două treimi din cazurile în care ambii părinți sunt plecați, bunica preia sarcinile de îngrijire ale copiilor. Un sfert (27%) dintre copiii cu mama plecată din regiunea Vest au avut nevoie de consiliere psihologică (pondere semnificativ mai mare decât media la nivel național) și logopedie. Abandonul școlar și o stare de sănătate mai precară se numără printre costurile pe care le plătesc copiii, în urma migrației economice a părinților.

Cercetarea pentru Regiunea Vest arată că vârsta medie a copilului la prima plecare a mamei este de 7 ani. Mamele plecate sunt în mare parte unic întreţinător al familiei. Tații plecați sunt în majoritate căsătoriți, pleacă atunci când copilul are vârstă preșcolară (5 ani). Părintele plecat are, în medie, educație inferioară (10 clase sau liceu neterminat). 10.084 dintre copii au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, fiind total lipsiţi de îngrijirea directă a părinţilor.

Frecvența cu care părinții din regiunea Vest discută cu copilul rămas acasă este ușor mai redusă decât media la nivel național, în majoritatea cazurilor comunicarea fiind realizată la câteva zile sau mai rar. Se înregistrează o pondere semnificativ mai ridicată (55%) în comparație cu media la nivel național (37%) a părinților care nu anunță unitatea școlară (inclusiv grădinița) de plecarea părinților în străinătate. Şi în ceea ce priveşte declararea plecării la serviciul public de asistenţă socială, există o pondere mai mare a cazurilor în care situaţia nu este declarată faţă de media la nivel naţional (65% dintre cazuri, faţă de 59%). Studiul arată că unul din șase copii cu mama plecată și unul din patru copii cu ambii părinți plecați sunt informați ulterior plecării de persoanele în a căror îngrijire rămân.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv ”Salvați Copiii România”, a vorbit despre importanța menținerii comunicării de calitate între copilul rămas în țară și părintele plecat: „Copiii decontează emoțiile negative și sentimentul de abandon prin diverse manifestări fizice și emoționale, care trebuie tratate înainte de a deveni traume. Este important ca atunci când părintele pleacă să stabilească un ritual al legăturii emoționale, un ritual de comunicare și mai ales să-l asigure că nu va fi singur, ci în grija unor persoane a căror prioritate va fi copilul. Copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate au un risc semnificativ mai mare de regres școlar, de a fi implicați în fenomene nedorite de violență școlară, de exemplu, absenteism, abandon școlar sau consum de substanțe dăunătoare, iar efectul psihologic asupra copilului este deosebit de grav. De multe ori am întâlnit copii cu anxietate, cu depresie, cu sentimente de însingurare, de abandon și multe care derivă de aici”.