Eurodeputații l-au ales miercuri pe David Sassoli în funcția de Președinte al Parlamentului European cu 345 din 667 de voturi valabil exprimate în al doilea tur de scrutin, pe social-democratul David Maria Sassoli (Italia).
David Sassoli s-a născut la Florența pe 30 mai 1956. Este membru al Parlamentului European din partea Italiei din 2009, iar in mai 2019 a fost reales pentru al treilea mandat pe lista Partito Democratico din centrul Italiei. Acesta va prezida Parlamentul European până în ianuarie 2022.
Într-o scurtă declarație susținută în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Președintele Sassoli a mulțumit deputaților celei de-a noua legislaturi pentru încrederea acordată. „În cursul ultimelor luni, prea mulți au alimentat dezbinări și conflicte, o tristă aducere aminte a istoriei noastre. În schimb, cetățenii ne-au arătat că au încă încredere în această cale extraordinară, singura capabilă să ofere răspunsuri la provocările globale cu care ne confruntăm”, a adăugat acesta.
Trebuie să avem puterea de a relansa procesul de integrare, de a schimba Uniunea în așa fel încât să fie capabilă să răspundă în mod concret și cu mai multă fermitate nevoilor și preocupărilor cetățenilor noștri”.
Sassoli a subliniat de asemenea prioritățile pe care Parlamentul European ar trebui să le urmărească în următorii ani. „Suntem în mijlocul unor schimbări importante, printre care șomajul ridicat în rândul tinerilor, migrația, schimbările climatice, revoluția digitală și o nouă ordine mondială, toate acestea și multe altele necesitând o abordare nouă și mult curaj”.
Pentru funcția de președinte al Parlamentului European au candidat patru eurodeputati, fiecare prezentandu-și viziunea pentru conducerea Parlamentului în scurte discursuri de cinci minute.
Conform Articolului 15 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, candidații la funcția de Președinte pot fi propuși fie de un grup politic, fie de 1/20 dintre membri, adică minimum 38 de deputați europeni (pragul redus introdus în Regulamentul de procedură revizuit). Alegerile au loc prin vot secret. Pentru a fi ales, un candidat are nevoie de o majoritate absolută din voturile valabil exprimate, adică de 50% plus 1 (Articolul 16). Buletinele anulate sau albe nu vor fi luate în calcul pentru majoritatea necesară. Dacă niciun candidat nu este ales în primul tur de scrutin, aceiași sau alți candidați pot fi nominalizați pentru un al doilea tur, în aceleași condiții.
Alegerile pentru funcțiile de vicepreședinți și chestori vor avea loc miercuri după-masă și respectiv joi dimineață.
