Peste 2.000 de firme de construcții în Ilfov

“PRIMA CASĂ”, O CURSĂ CU CAPCANE?

Afacerile din sectorul construcţiilor au crescut susţinut, în ultimii cinci ani, pe fondul interesului românilor şi al companiilor pentru investiţiile în imobiliare. Locuinţele ieftine, pentru “Prima Casă”, au fost principalul motor al pieţei. Potrivit analiştilor de la KeysFin, apetitul clienţilor pentru astfel de achiziţii reprezintă o afacere cu dublu tăiş, mai ales pentru companiile de construcţii mici şi mijlocii, pentru care contractele “Prima Casă” marchează graniţa subţire dintre insolvenţă şi profit.

Potrivit unui studiu privind evoluţia pieţei construcţiilor, construcţiile de locuinţe asigură principalul motor al pieţei, urmate de construcţiile de imobile de birouri şi spaţii comerciale, în timp ce lucrările edilitare, de infrastructură, continuă să rămână cenuşăresele unui sector în care finanţarea reprezintă, în continuare, principala provocare pentru investitori.

“Siguranţa zilei de mâine a fost cuvântul de ordine pentru mulţi dintre românii care, după criză, au ajuns la concluzia că imobiliarele le pot asigura centura de siguranţă în caz de nevoie. Oameni simpli sau investitori, cu toţii au încercat să fructifice preţurile mici ale locuinţelor în comparaţie cu cele dinainte de criză. Prima Casă a reprezentat, astfel, principalul instrument al pieţei”, spun analiştii de la KeysFin.

Cererea semnificativă de locuinţe şi relativa stabilitate a preţurilor, ca urmare a limitelor financiare impuse de programul guvernamental, s-au văzut în rezultatele firmelor de construcţii.

Potrivit estimărilor, afacerile din acest sector au atins, în 2016, 80 de miliarde lei după ce în 2015 se situaseră la 76,7 miliarde de lei. “Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a crescut semnificativ din 2012 (72,8 mld.lei) şi până în prezent, semn că cererea în această piaţă a rămas constantă”, spun experţii.

“Românii au învăţat o lecţie importantă din bula imobilară dinainte de criză, atunci când, de exemplu, un apartament cu două camere ajunsese să fie vândut cu 100.000 de euro, faţă de 35.000 – 55.000 euro în prezent”, afirmă analiştii. Cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate de firmele din zona Capitalei şi a marilor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.

Statistica arată că, în 2015, activau în piaţa construcţiilor 61.715 firme. Numărul acestora a scăzut faţă de anii precedenţi, însă această evoluţie trebuie privită ca un alt semn al maturizării sectorului.

În 2015, în Bucureşti erau înregistrate 12.003 firme de construcţii, capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 3.993 societăţi, Timiş (2.808 firme), Prahova (2.638), Braşov (2404), Bihor (2.276), Constanţa (2.138) şi Ilfov (2.093).

Perspectivele investitorilor în construcţii sunt în general pozitive, în acest an. Dovadă că numărul firmelor de construcţii nou înfiinţate a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2017.

Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti-Ilfov – peste 50%

Potrivit ONRC, în ianuarie şi februarie s-au înregistrat 1671 de firme noi, în condiţiile în care, în tot anul 2016 au fost raportate 8741 de companii nou înfiinţate.

Un alt argument legat de perspectivele pozitive ale pieţei îl reprezintă numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, care a crescut cu 51,6% în luna februarie a acestui an faţă de luna precedentă. În luna februarie 2017, au fost eliberate 2.367 de autorizaţii de construire, din care 69,2% sunt pentru zona rurală.

Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+247 autorizaţii), Nord-Vest (+132), Sud-Est (+109), Sud-Muntenia (+93) şi Centru (+80). Cumulat pe primele două luni au fost emise 3.928 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Evoluţia numărului autorizaţiilor este însă mai temperată faţă de anul trecut, semn că investitorii au ceva semne de întrebare.

”Investitorii se tem ca nu cumva ”Prima Casă”’ să fie o cursă cu capcane. Altfel spus, programul guvernamental să rămână fără cofinanţare, pe fondul provocărilor financiar-bugetare. Aici va fi cheia pieţei construcţiilor, pe segmentul rezidenţial, în 2017”, estimează experţii.

Dincolo de incertitudinile legate de derularea programului, nici bilanţurile financiare ale firmelor nu stau foarte bine. Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti-Ilfov, de exemplu, este de peste 50%, iar alte date financiare susţin provocările cu care acestea se confruntă, blocajul financiar fiind la ordinea zilei.

”Durata medie de încasare a creanţelor este de 362 de zile, iar durata medie de plată a datoriilor curente a depăşit 700 de zile. Aceste date, coroborate cu altele, arată că firmele se confruntă cu provocări financiare semnificative”, spun cei de la KeysFin care susţin că provocările sunt semnificative.

”Situaţia firmelor de construcţii justifică necesitatea informării prealabile privind sănătatea financiară a acestora, înainte de a semna orice contract. Indiferent că este vorba de companii, furnizori de materiale de construcţii şi servicii, sau de beneficiari – persoane fizice sau juridice, o analiză extrem de clară privind perspectivele financiare ale firmei de construcţii este absolut necesară, mai ales în cazul în care intervin plăţi în avans. Poate că firma respectivă este la un pas de insolvenţă sau poate că are procese în urma cărora riscă să aibă conturile blocate”, avertizează analiştii de la KeysFin, care au dezvoltat un produs special de monitorizare în acest sens.

Dincolo de provocările mediului de afaceri din acest sector, vestea bună este că băncile au înţeles că este nevoie de alternativă la Prima Casă, relaxând din nou condiţiile de finanţare şi lansând chiar noi produse.

Planurile de infrastructură arată bine, pe hârtie. Rămâne de văzut dacă se va trece la fapte, având în vedere nivelul finanţelor bugetare. Acest tip de investiţii ar trebui să fie considerat prioritate naţională, pentru că generează dezvoltarea de afaceri pe orizontală, de lanţuri economice. – CĂLIN MATEI