În teritoriu, alianțele cu PNL sau cu PSD rămân în vigoare – Traian Băsescu, președintele PMP, și Valeriu Steriu, președintele UNPR, au anunţat la 12 iulie că au încheiat un proces de negociere de două săptămâni în vederea unei fuziuni prin absorbţie. ”Sunt mulți care au plecat la UNPR, dar nu ne deranjează, pentru că intenția noastră este să fuzionăm cu un partid care nu are oameni care preferă PSD. Miercuri vom avea fiecare congresele de fuziune”, a subliniat Băsescu.
Votul în conducerea PMP a fost în unanimitate pentru fuziune. Denumirea, sigla şi imnul vor fi cele ale PMP, preşedinte unic va fi Traian Băsescu. Fiecare parte va avea câte doi prim-vicepreședinți și câte un președinte executiv. Băsescu a precizat că UNPR nu mai are probleme de integritate, odată cu plecarea lui Gabriel Oprea și a lui Șerban Mihăilescu.
Referitor la majoritățile formate în consiliile județene și locale, președintele Băsescu a spus că acestea rămân așa cum sunt. ”Nu stricăm majoritățile făcute, fie că s-au făcut cu PSD-ul, fie că s-au făcut cu PNL-ul, ceea ce nu înseamnă că grupurile PMP nu vor crește, atât în parlament, cât și în consilii. Acolo unde oricare dintre partide a dobândit funcție în administrație, va fi susținută acea funcție, pentru menținerea în administrație”.
Mici, dar pretențioși
Tot marți seara, M10, Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor (PACT), Partidul Oamenilor Liberi (POL), Noua Republică, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR) și Partidul Verde au făcut un prim pas spre ”înnoirea clasei politice din România”.
Întâlnirea a constituit, în primul rând, o ocazie pentru evidenţierea unui set de valori comune, dar şi a unor principii proprii care dau identitate fiecăreia dintre cele şapte forţe politice. Discuţia despre o posibilă colaborare într-un proiect politic comun s-a purtat în jurul găsirii unui echilibru între aceste valori şi principii, cu o reprezentare corectă a tuturor participanţilor la dialog. Soluţia propusă a fost o alianţă a egalilor, fără ca unele partide să-şi aroge privilegii speciale. Un astfel de proiect politic comun ar reprezenta un demers fără precedent şi mult-aşteptat în România, în care forţele democratice noi decid să construiască împreună o alternativă politică durabilă care s-ar putea opune cu succes partidelor vechi la alegerile din toamnă, susțin inițiatorii, care invită toate mişcările politice democratice noi să se alăture demersului iniţiat de cele șase partide politice. ”În acest sens, aşteptăm un răspuns din partea lor până vineri, 15 iulie 2016. Deşi și alți reprezentanţi ai unor partide politice noi au fost invitaţi la această discuţie, până în prezent nu am primit niciun răspuns din partea lor, inclusiv de la Uniunea Salvați Bucureștiul”.