El a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă. El a fost acuzat de procurorii DNA că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi așa-zisul prinţ Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins recursul DNA și a menținut sentința de achitare de la prima instanță.
Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu-Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, ”a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Popescu-Tăriceanu a fost acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
Preşedintele Senatului a fost audiat în acest dosar la 11 aprilie 2017, când le-a spus magistraţilor instanţei supreme că a încetat relaţiile de consultanţă politică cu Tal Silberstein şi Dan Andronic în 2008, când aceştia au început să îl consilieze pe Traian Băsescu, dar s-au mai întâlnit între 2008 şi 2014, doar pentru a discuta politică.
Popescu-Tăriceanu a spus că nu a minţit când a spus că nu a vorbit cu Remus Truică despre tranzacţionarea terenurilor Fermei Băneasa şi a Pădurii Snagov, iar ”prinţul” Paul probabil că i-a făcut plângere penală pentru că l-a considerat potrivnic acţiunilor sale şi după ce aflase că foloseşte în public faţă de el epitetul ”bastard”.
În 22 mai 2018, magistraţii instanţei supreme au dispus achitarea lui Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă şi în care DNA ceruse o pedeapsă de trei ani de închisoare. Decizia instanţei nu era definitivă.
Încă un hop mare
Parchetul de pe lângă ÎCCJ cere, încă de anul trecut, încuviinţarea urmăririi penale față de președintele Senatului. Acesta este învinuit că ar fi primit mită de la firma austriacă Fujitsu Siemens Computers Gmbh.
Potrivit DNA, dosarul de luare de mită a fost deschis la solicitarea autorităţilor judiciare austriece. Procurorii îl acuză pe Călin Popescu-Tăriceanu că ar fi primit cei 800.000 de dolari, adică 10% din contract, în schimbul demersurilor sale pentru ca statul să încheie mai multe acte adiţionale la un contract al companiei austriece. Suma de 800.000 de dolari ar fi fost transferată în conturile lui Tăriceanu în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. Potrivit DNA, Tăriceanu ar fi acoperit cheltuielile de campanie electorală cu sume de bani care proveneau de la firme ce ar fi obţinut contracte comerciale importante de la statul român. Totul s-ar fi petrecit în perioada 2007 – 2008, când Tăriceanu era premier. Dosarul a fost deschis în 2018 după ce trei dosare penale au fost reunite.
