Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Cele două previziuni detaliate acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările AELS și alte economii de piață avansate și emergente majore. Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.
Anul acesta, economia europeană și-a pierdut avântul în contextul unui cost ridicat al vieții, al cererii externe scăzute și al înăspririi politicii monetare.
Deși se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat în viitor, previziunile de toamnă ale Comisiei Europene revizuiesc creșterea PIB-ului UE în scădere față de proiecțiile din vară. Se estimează că inflația a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii doi ani în zona euro în luna octombrie și va continua să scadă în perioada analizată în previziuni.
Ritmul de creștere a scăzut, dar se așteaptă în continuare o redresare
După o expansiune puternică în cea mai mare parte a anului 2022, PIB-ul real s-a contractat spre sfârșitul anului și a crescut foarte puțin în primele trei trimestre ale anului 2023. Inflația care, în pofida unei reduceri, rămâne ridicată și înăsprirea politicii monetare au avut un impact mai puternic decât se preconizase anterior, alături de cererea externă scăzută. Cei mai recenți indicatori economici și datele din anchete pentru luna octombrie indică o activitate economică modestă și în trimestrul IV al acestui an, pe fondul creșterii incertitudinii. În ansamblu, previziunile de toamnă estimează o creștere a PIB-ului în 2023 de 0,6 % atât în UE, cât și în zona euro, cu 0,2% sub previziunile de vară ale Comisiei.
Se preconizează că activitatea economică se va redresa treptat, pe măsură ce consumul va crește în contextul unei piețe a forței de muncă robuste, al unei creșteri susținute a salariilor și al scăderii continue a inflației. În pofida unei politici monetare mai stricte, se preconizează că investițiile vor continua să crească, susținute de bilanțuri globale solide ale întreprinderilor și de Mecanismul de redresare și reziliență. În 2024, se preconizează o îmbunătățire a creșterii PIB-ului UE, care va ajunge la 1,3 %. Este totuși o revizuire în scădere de 0,1% față de previziunile din vară. În zona euro, creșterea PIB-ului ar urma să fie ușor mai scăzută, situându-se la 1,2 %.
În 2025, în condițiile în care inflația și încetinirea cauzată de înăsprirea politicii monetare se vor diminua, se preconizează o întărire a creșterii economice, care va ajunge la 1,7 % pentru UE și la 1,6 % pentru zona euro.
Inflația va continua să scadă după ce a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii doi ani
Inflația continuă să aibă o tendință descendentă. Se estimează că a scăzut la 2,9 % în zona euro în luna octombrie, față de nivelul maxim de 10,6 % înregistrat în urmă cu un an., acesta fiind cel mai scăzut nivel din iulie 2021.
Deși moderarea din ultimul an a fost determinată în principal de scăderea puternică a prețurilor la energie, aceasta s-a generalizat în prezent din ce în ce mai mult în toate categoriile principale de consum, nu doar la energie și alimente.
Pe măsură ce înăsprirea politicii monetare produce efecte asupra economiei, inflația va continua să scadă, moderat, reflectând o amplă, dar lentă, a presiunilor inflaționiste asupra alimentelor, a produselor fabricate și a serviciilor. Se preconizează că inflația totală în zona euro va scădea de la 5,6 % în 2023 la 3,2 % în 2024 și la 2,2 % în 2025. În UE, inflația totală urmează să scadă de la 6,5 % în 2023 la 3,5 % în 2024 și la 2,4 % în 2025.
Piața forței de muncă va rămâne rezilientă
Piața forței de muncă din UE a continuat să aibă o performanță puternică în prima jumătate a anului 2023, în pofida încetinirii creșterii economice. În al doilea trimestru, ratele de activitate și de ocupare a forței de muncă din UE au atins cel mai înalt nivel înregistrat vreodată, iar în septembrie rata șomajului a rămas la 6 % din forța de muncă, aproape de nivelul minim record.
Deși cele mai recente informații din anchete indică o oarecare încetinire, iar unele state membre au înregistrat o creștere a șomajului, se preconizează că piața forței de muncă va rămâne rezilientă în perioada analizată în previziuni. Creșterea ocupării forței de muncă în UE este estimată la 1 % în acest an, înainte de a scădea la 0,4 % în 2024 și 2025. Se preconizează că rata șomajului în UE va rămâne, în linii mari, stabilă, la 6,0 % în 2023 și în 2024 și va scădea la 5,9 % în 2025. De asemenea, se preconizează că salariile reale vor deveni pozitive începând cu anul viitor, pe fondul creșterii continue a salariilor nominale și al scăderii inflației.
Deficitele publice scad pe măsură ce sprijinul bugetar este eliminat
Se preconizează că eliminarea treptată a măsurilor temporare legate de pandemie, reducerea subvențiilor pentru investițiile private și un impact bugetar net mai redus al măsurilor adoptate în domeniul energiei vor compensa presiunea asupra soldurilor bugetare generată de un mediu economic mai puțin favorabil și de creșterea cheltuielilor cu dobânzile. În consecință, se estimează că deficitul public din UE va scădea ușor în 2023, la 3,2 % din PIB. Continuarea restrângerii sprijinului bugetar discreționar ar urma să reducă și mai mult deficitul public din UE, la 2,8 % din PIB în 2024 și la 2,7 % în 2025. Principalul factor determinant al acestei scăderi ar urma să fie reducerea considerabilă a măsurilor adoptate în domeniul energiei în cursul anului următor și eliminarea lor în 2025.
Se estimează că ponderea datoriei UE va continua să scadă în 2023, ajungând la 83 % din PIB. Acest lucru este susținut de inflația ridicată, în timp ce ratele mai ridicate ale dobânzii la noile emisiuni de titluri de creanță cresc doar treptat cheltuielile cu dobânzile, având în vedere scadența medie îndelungată a datoriilor publice din UE. În 2024 și 2025, se preconizează că ponderea datoriei se va stabiliza, în linii mari, peste nivelul din 2019, de aproximativ 79 %.
Riscurile și incertitudinea cresc în contextul tensiunilor geopolitice
Incertitudinea și riscurile de evoluție negativă la adresa perspectivelor economice au crescut în ultimele luni în contextul războiului de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei și al conflictului din Orientul Mijlociu. Până în prezent, impactul acestuia din urmă asupra piețelor energiei a fost limitat, dar există riscul unor întreruperi ale aprovizionării cu energie care ar putea avea un impact semnificativ asupra prețurilor la energie, a producției globale și a nivelului general al prețurilor. Evoluțiile economice ale principalilor parteneri comerciali ai UE, în special China, ar putea prezenta, de asemenea, riscuri.
Pe plan intern, transmiterea înăspririi politicii monetare poate afecta activitatea economică pe o perioadă mai lungă și într-o măsură mai mare decât se estimează în aceste previziuni, întrucât ajustarea întreprinderilor, a gospodăriilor și a finanțelor publice la mediul caracterizat de rate ridicate ale dobânzii s-ar putea dovedi mai dificilă. În fine, fenomenele meteorologice extreme precum valurile de căldură, incendiile, secetele și inundațiile care au avut efecte devastatoare pe continentul european și în afara acestuia, cu o frecvență și o amploare din ce în ce mai mari, ilustrează consecințele dramatice pe care schimbările climatice le pot avea nu doar asupra mediului și a persoanelor afectate, ci și asupra economiei.
Noi țări candidate incluse pentru prima dată în previziuni
Aceste previziuni economice de toamnă acoperă pentru prima dată Bosnia și Herțegovina, Moldova și Ucraina, cărora Consiliul European le-a acordat anul trecut statutul de țară candidată la UE. În Ucraina, economia a dat dovadă de o reziliență remarcabilă în 2023. Creșterea ar urma să ajungă la 4,8 % în 2023, la 3,7 % în 2024 și la 6,1 % în 2025, după o prăbușire cu 29% în 2022 în urma invaziei la scară largă a Rusiei.
Această redresare poate fi atribuită recoltelor excepționale și stimulentelor guvernamentale susținute de sprijinul ferm al partenerilor internaționali, precum și angajamentului autorităților de a asigura stabilitatea macrofinanciară.
În ceea ce privește România, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Dată fiind inflația de bază persistentă (inflația IAPC, fără energie și alimente), se previzionează că scăderea inflației totale se va intensifica doar în 2024 și în 2025. Piața forței de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creșteri mai slabe, ceea ce va menține creșterile salariale la un nivel ridicat. Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 și la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024. Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025.
Piața forței de muncă continuă să fie tensionată, reflectând în principal tendințele demografice nefavorabile. Conform proiecțiilor, rata șomajului va scădea marginal la aproximativ 5,4% în 2023 și se va menține la un nivel scăzut în următorii doi ani, în pofida unei creșteri mai modeste. Se preconizează că salariile nominale, atât în sectorul public, cât și în cel privat, vor crește puternic, într-un ritm de două cifre, în 2023 și vor continua într-un ritm rapid și în 2024. Prin urmare, creșterea salariilor reale este proiectată să fie ridicată în acest an și în anul următor.
Proces prelungit de dezinflație
Se preconizează că prețurile mai scăzute ale produselor energetice vor conduce la o scădere lentă a inflației totale, de la aproximativ 12% în medie în 2022 la ușor sub 10% în 2023. Cu toate acestea, se preconizează că inflația de bază va rămâne peste inflația totală în 2023, pe fondul majorării prețurilor la alimente și servicii. În ansamblu, se preconizează că inflația medie va încetini mai rapid în 2024 și 2025 și, în cele din urmă, va reintra în intervalul țintei inflației băncii centrale, dar riscurile sunt înclinate către o reducere mai treptată.
Previziunile de toamnă se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază, întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 25 octombrie. Pentru toate celelalte date-sursă, inclusiv ipotezele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 31 octombrie, inclusiv. Cu excepția cazului în care sunt anunțate și detaliate în mod corespunzător noi politici, proiecțiile pornesc de la ipoteza menținerii politicilor actuale.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din iarna anului 2024 vor actualiza proiecțiile privind PIB-ul și inflația din această publicație și urmează să fie prezentate în februarie 2024.
