Săptămâna aceasta sărbătorim 8 martie, Ziua Internațională a Femeii. Conform INS suntem 51% femei in Romania. Același procent îl regăsim si la nivel mondial.
Dincolo de felicitările potrivite acestei ocazii, este încă un 8 Martie în care România este codașă la combaterea discriminării, la egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați și, cel mai grav, la prevenirea și combaterea violenței asupra fetelor și femeilor din țara noastră.
Statisticile pe care le aminteam și anul trecut într-un mesaj similar nu s-au schimbat în mod semnificativ: la fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener; la fiecare 5 zile, una este ucisă. Deși a intrat în vigoare mult-așteptatul ordin de protecție provizoriu, nu au fost reglementate și bugetate nici anul acesta sistemele de supraveghere electronică prevăzute în lege pentru agresori, care ,astfel, sunt liberi să atace din nou și chiar să curme vieți. Nu puține au fost cazurile mediatizate anul acesta – femei omorâte de actuali și foști parteneri, chiar dacă aveau deja un ordin de protecție emis împotriva acestora. Dar orice nou caz este cu unul prea mult și ar trebui să fie conștienți toți cei responsabili de tergiversarea brățărilor electronice de gravitatea inacțiunii lor.
Solicit Guvernului interimar să deblocheze proiectul de lege pus în dezbatere publică și-așa mult prea târziu, abia în iulie 2019 și rog toți colegii din Parlamentul României să îl lucrăm în procedură de urgență la primirea în Parlament, declară Cristina Iurisniti, președintă a Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați din Camera Deputatilor.
”Un alt punct dureros este siguranța copiilor noștri. Este absolut de inadmisibil ca indivizi care agresează si abuzează sexual de fetițe de 11-12 ani sa primească pedepse cu suspendare! Codul Penal din România prevede că o fetiţă de 11 sau 12 ani care a furat nu are destulă minte ca să răspundă pentru fapta ei. Dar dacă ea ar fi victima unei agresiuni sexuale, judecătorii prezumă, iar legea le permite asta, că aceeaşi fetiţa de 11 ani are capacitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se împotrivi, indiferent de vârsta agresorului. Pentru că la 12 ani, au presupus legiuitorii, nu ştii ce înseamnă să furi, dar cu siguranţă trebuie să ştii ce înseamnă să faci sex. In Parlament am susținut o modificare legislativa, aflata in comisii la Senat si care va înăspri pedepsele pentru violatori si agresori!
Și pentru că agresorii de azi nu sunt violenți doar fizic, ci și online, am inițiat o propunere legislativă pentru reglementarea violenței cibernetice – un alt domeniu unde nu reușim să protejăm fetele și femeile din România. Proiectul a trecut de Senat si solicit tuturor parlamentarilor un vot favorabil în Camera Deputaților .
Un alt punct dureros neschimbat de anul trecut este faptul că în continuare, suntem primii în UE la numărul de mame minore – peste 10 mii anual. Nu e de mirare că suntem primii și la mortalitate infantilă și a mamei la naștere. Cu toate acestea, educația pentru sănătate lipsește încă din curricula obligatorie în școli și nu există nici un semn că s-ar dori introducerea acestei materii esențiale în viața copiilor României. Este aceeași situație și în cazul programei de studiu și a manualelor școlare: nu conțin noțiuni din sfera diversității și a egalității de șanse și de gen, nu spun poveștile eroinelor care-au contribuit la România modernă, nu dau voce minorităților etnice, religioase, sexuale, celor cu dizabilități. Generațiile viitoare nu sunt educate în spiritul respectării egalității de șanse și de gen, fundament al unei dezvoltări durabile ca stat democratic și european, deși România este semnatara unor Convenții și tratate internaționale care pun accent pe educație ca mijloc de combatere a discriminărilor și prevenire a violenței asupra femeilor, cum ar fi Convenția CEDAW și cea de la Istanbul. O educație prin clișee și stereotipuri a fetelor de acum va perpetua o condiție ingrată a femeilor din viitor. Iar efectele se extind asupra întregii societăți, nu doar asupra celor 52 de procente de cetățeni români de sex feminin.
Copiii au nevoie de modele, iar fetele din țara noastră nu află mai nimic pe băncile școlii despre Sarmiza Bilcescu, prima femeie din lume cu un doctorat în Drept; despre Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg și Eliza Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume; despre Smaranda Gheorghiu, prima femeie care a călătorit spre Polul Nord sau despre Smaranda Brăescu, campioană europeană și mondială la parașutism. Nu află prea multe nici despre Alexandrina Cantacuzino, despre Marina Știrbey și Escadrila Albă, despre reginele României sau despre Elisabeta Rizea și partizanele din munți. Portretul acestor femei merită să fie prezent atât în manuale, cât și în spațiul public, în instituțiile din România, inclusiv Camera Deputaților. Vă invit ca până la finalul lunii martie să mergeți să vedeți expuse la nivelul P, pe traseul circuitului turistic cele 20 de portrete feminine care au schimbat istoria României și a lumii – o expoziție pe care am organizat-o în Parlament cu ajutorul Fundației Centrul Parteneriat pentru Egalitate.
In an electoral legislația aferentă încă nu garantează o participare egală și echitabilă a femeilor la nivel decizional, politic și administrativ. În Parlament avem una dintre cele mai slabe reprezentări ale femeilor din comunitatea europeană (cca 18%). Putem schimba asta împreună. Pentru a sărbători viitorul 8 martie cu un pas mai aproape de o reprezentare paritară, va invit sa lăsăm orgoliile și interesele de partid la o parte și să modificăm legislația electorală în spiritul egalității de șanse și de gen conform rezolutiilor europene, pentru a îmbunătăți educația generațiilor viitoare și implicit condiția femeilor pe care le reprezentăm”, declară parlamentarul USR.
