Punctul care ar putea declanșa haosul în economie. Premierul insistă că-și asumă decizia până la capăt

Guvernul a adoptat în ședința de luni proiectul de lege privind reducerea deficitului bugetar, cu cîteva modificări față de varianta inițială și, după integrarea unor eventuale amendamente venite din Parlament, intenționează să-și asume răspunderea pe proiectul de lege. Potrivit documentului adoptat de Guvern, vor apărea noi cote de TVA pentru anumite produse și servicii, luxul va fi taxat suplimentar, la fel și companiile și băncile, vor fi eliminate facilităţile fiscale pentru angajaţii din IT, agricultură, industrie alimentară şi construcţii. Deși proiectul de lege e criticat din mai multe direcții, în special de patronate și sindicate, șansele unei moțiuni de cenzură sunt scăzute.

Premierul Marcel Ciolacu încearcă să atenueze șocul măsurilor propuse, spunând că nu trecem printr-o nouă perioadă de austeritate și găsește argumente cu care rezonează anumite categorii de electorat mai degrabă, decât să-și fundamenteze deciziile pe analize obiective, care să anticipeze inclusiv efectele negative asupra societății: ”Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii. […] Se vor desfiinţa mii de posturi de şefi, cu toată liota de consilieri, şoferi şi secretari. Este cea mai ambiţioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluţie şi ar fi fost de aşteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru. Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră şi sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura şansă pentru a continua dezvoltarea României”.

Pachetul de măsuri a suferit câteva modificări în ultima ședință dinaintea asumării răspunderii. De exemplu, TVA pentru spectacole și concerte nu va mai crește la 19%, ci doar la 9%, iar pentru tichetele de masă va fi un act normativ separat.

Rămân însă măsurile care supără cel mai mult mediul privat: companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti cel puțin un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Tot 1% vor plăti microîntreprinderile cu cifra de afaceri până în 60.000 de euro. Dacă depășesc acest prag, impozitul va fi de 3%. Aceasta este o măsură similar celei luate de Guvernul Boc prin impunerea impozitului forfetar pe cifra de afaceri, care a dus la prăbușirea și închiderea micilor întreprinzători.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu mai sunt scutiți de plata contribuției la sănătate, care cade în sarcina angajatorilor.

Consiliul Economic și Social nu este de acord cu măsurile propuse de Guvern și a dat aviz nefavorabil, considerând că măsurile vor împovăra economia, iar sindicatele amenință că vor continua grevele, mergând până la blocarea activității unor instituții.

Bazându-se pe o majoritate confortabilă, premierul vrea să-și asume răspunderea pe proiectul de lege, după cum a anunțat și purtătorul de cuvânt al Guvernului, în timp ce opoziția se zbate să depună o moțiune de cenzură, pentru care ar avea nevoie de cel puțin 117 semnături.

Din afara guvernării, UDMR își urmărește cu consecvență interesele electorale și, dacă guvernul renunță la plafonarea pragului până la care administrațiile locale pot aloca sume pentru evenimentele culturale sau sportive, precum și la comasarea instituțiilor de cultură, ar putea sprijini Guvernul.