Truda nu echivalează neapărat cu bunăstarea. Iar pandemia a adâncit și mai multe diferențele de pe piața muncii.
Aproximativ 8,8% din totalul orelor de lucru s-a pierdut în 2020 din cauza reducerilor de program provocate de pandemie. În cifre, ar fi vorba de echivalentul orelor lucrate într-un an de 255 milioane de lucrători cu normă întreagă.
Acest indicator rezumat în procente surprinde diferitele moduri prin care pandemia a afectat piața muncii pe plan mondial.
Același program de lucru a reușit să se mențină în timpul crizei financiare globale care a zguduit economia mondială cu peste un deceniu în urmă. Astfel, criza actuală s-a dovedit a fi una de o amploare fără precedent, arată un studiu al Organizației Mondiale a Muncii.
Deficitul în ore de muncă vine de la cei care și-au pierdut locul de muncă și, implicit, mijloacele de trai, de la cei care s-au pensionat și de la cei care, fiind angajați, au lucrat mai puțin sau deloc.
Deși se așteaptă o recuperare începând cu a doua jumătate a anului 2021, este probabil ca aceasta să fie și fragilă și inegală la nivel global, creșterea proiectată pentru a acoperi golul creat fiind mai mult ca sigur insuficientă.
În plus, criza continuă să producă efecte asupra angajaților și întreprinderilor, cei mai dezavantajați fiind cei care aveau probleme și înainte de criză. De fapt, criza nu a făcut decât să exacerbeze inegalitățile sociale și economice existente, anulând puținele progrese obținute anterior și făcându-le considerabil mai greu de implementat pentru o dezvoltare durabilă până în 2030.
Aceste inegalități sociale și economice intensificate și deficitul de muncă înregistrat vor duce la crearea unor „cicatrici” pe termen lung asupra economiilor și societăților, cu excepția cazului în care sunt făcute eforturi precis direcționate de către decidenții politici pentru ca redresarea să fie cât mai amplă și centrată pe om.
Revenirea unei creșteri puternice a PIB, deși este necesară, nu este suficientă în sine pentru a preveni „rănile” produse pe piața muncii, soldate după pandemie cu pierderea unui potențial uman și economic considerabil, mai arată raportul.
Acest raport a explorat modul în care efectele crizei au variat în funcție de sectorul de activitate economică, tipul de întreprindere și profilul lucrătorilor.
Cele mai afectate, IMM-urile
Analiza relevă riscul mai mare de pierderi economice și sociale pe termen lung în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asupra cărora criza a avut un impact devastator și disproporționat în comparație cu restul întreprinderilor, în special în sectoarele economice care au fost victime directe ale pandemiei prin profilul lor – cazare și alimentație, dar și pentru comerțul cu ridicata și cu amănuntul, construcții și o mare parte din industria prelucrătoare.
Un sondaj recent relevă faptul că astfel de întreprinderi au fost afectate cu peste 50% mai mult de criză decât firmele mai mari, aproape trei sferturi dintre ele raportând dificultăți financiare severe.
Mulți au renunțat pur și simplu la afacere sau sunt puternic îndatorați și se confruntă cu un viitor incert.
Poziția financiară slăbită a întreprinderilor de toate tipurile, dar în special a IMM-lor, are implicații negative pentru investiții, productivitate și crearea de locuri de muncă.
Cei mai afectați au fost muncitorii la negru. De trei ori mai mulți lucrători la negru și-au pierdut locul de muncă comparativ cu cei angajați cu acte în regulă.
Muncitorii la negru, victime sigure
Aproximativ 2 miliarde de lucrători informali din întreaga lume au rămas fără acces la protecție socială, care ar fi putut compensa măcar parțial pierderea veniturilor.
Sondajele sugerează că un sfert din întreprinderile informale (neînregistrate) se confruntă iminent cu falimentul, multe fiind dintre ele neeligibile pentru sprijin guvernamental în situații de criză, cum a fost și cea de coronavirus în care întreprinderile formale, cu toate actele în regulă au primit sprijin de la stat.
Alți mari perdanți ai crizei de coronavirus au fost muncitorii cu calificare inferioară, care au suferit în proporție mai mare pierderea locului de muncă în comparație cu cei cu calificare superioară.
In continuare pe romania.europalibera.org
