IPP le solicită să folosească rezultatul referendumului pentru unitate, nu pentru dezbinare
Institutul pentru Politici Publice (IPP) își exprimă, cu nedisimulată satisfacție, bucuria că referendumul pentru modificarea Constituției în sensul precizării conform căreia familia se bazează pe căsătoria dintre bărbat și femeie, nu a fost unul valid. ”Credem în respectarea drepturilor și libertăților individului și ne pronunțăm ferm împotriva intruziunii Bisericii în politică. De altfel, constatăm că, în ultimele săptămâni, nimeni nu a mai dorit să își amintească că România a fost și este un stat laic, astfel că nicio administrație executivă sau Parlamentul nu ar trebui să emită legi care să afecteze viața cultelor bisericești, nici să favorizeze vreun cult în defavoarea altuia dar și că Biserica nu poate dicta statului cum să fie organizat sau condus, nu poate dicta legi, nu poate și nu trebuie să își impună voința în decizii legislative sau executive ori să intervină asupra oricărei instituții publice”.
Biserica trebuie să se reconecteze la oameni, la adevărații creștini, nu la partidele politice sau la exaltați cu care, din greșeală, Biserica pare, vremelnic, în strânsă legătură. După referendum, BOR a eșuat și ar trebui să reflecteze asupra situației în care se află. Dacă oamenii ar fi atrași către Biserică, aceasta ar putea să construiască patru catedrale ca cea pe care nu o mai termină astăzi, strângând fonduri chiar de la enoriași ci nu deturnând bugete locale și naționale. Banii obținuți prin intermediul politicienilor aflați temporar stăpâni” pe aceste bugete publice, vin cu un preț mult prea scump pentru Biserică.
Nu în ultimul rând, IPP își exprimă regretul că Biserica a reușit, la aniversarea centenară, să sădească discordie în societate, să dezbine, când mesajul Bisericii trebuie să rămână mereu unul de iubire, chiar și față de aceia care o atacă. ”De aceea, facem un apel către Biserică să profite de acest prilej și să lanseze un forum de discuții prin care să dialogheze cu toate aceste grupuri pe care acum le consideră inamice. Dialogul, nu confruntarea, reprezintă răspunsul permanent cu cei aflați pe alte poziții. La fel cum, în spiritul ecumenismului, Biserica Ortodoxă ar trebui să urmeze calea Sfântului Scaun care a început, în 2015, un asemenea dialog cu minoritățile sexuale. Reamintim clerului care a atacat cu atâta violenţă apartenenţii grupurilor minorităţilor sexuale că aceştia din urmă sunt creştini. Că prima taină a Bisericii, botezul, a fost administrată acestor reprezentanţi ai minorităţilor sexuale de aceeaşi preoţi care au sădit în această campanie ură, nu dragoste. În ceea ce privește partidele, le solicităm să nu confunde conservatorismul cu extremismul și intoleranța legionară întrucât consecințele sunt distrugătoare pentru România. Rolul lor este capital în promovarea unor valori de toleranță, inclusiv de respect pentru drepturile minorităților în România. Nu atât textul propus pentru modificarea Constituției a constituit un pericol la adresa valorilor fundamentale ale democrației românești cât discursurile, declarațiile intolerante ale politicienilor, din tot spectrul politic iar aceștia trebuie să își înțeleagă misiunea de educare pe care implicit o au în societate. Pentru unele partide, am spune că se află chiar într-o criză identitară și într-o criză de mesaj punându-se în discuție o serioasă fractură între acestea și electorat. Atragem totodată atenţia că există grupuri nelegitime din interiorul şi mai ales din afara României care stimuleză mişcări de coagulare a unui curent cu accente extremist”, se arată într-un comunicat de presă.
