Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, a sărbătorit joi, 4 aprilie 2024, 158 de ani de la înființare. În acest context, Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române, a anunțat intenția restructurării Academiei după modelele instituțiilor similare care nu au trecut prin comunism.
”Ne gândim la o restructurare a Academiei Române – fiind o instituţie omenească – după modelele academiilor care nu au trecut prin regimul comunist. O restructurare pe clase sau departamente, după cum sunt ştiinţele fundamentale, după cum sunt ştiinţele tehnice, după cum sunt ştiinţele vieţii, după cum sunt disciplinele sociale şi umaniste şi artele”, a afirmat preşedintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, în fața Adunării Generale.
Acesta a arătat că ”funcţionarea Academiei Române pe 14 secţii, 13, 12 iniţial, e o moştenire a regimului comunist”.
”Am experimentat 35 de ani şi am constatat că funcţionarea şchioapătă foarte mult. Ştiţi fiecare dintre dumneavoastră. Dacă v-aş întreba care e ultima şedinţă ştiinţifică la care aţi participat pentru a afla stadiul la care se află disciplina dumneavoastră nu aţi şti să îmi spuneţi. Secţiile Academiei Române aveau lunar întâlniri de specialitate, în care se discutau problemele disciplinei, fiecare membru, câteodată fiecare cercetător din institutele subordonate secţiei venind cu acele noutăţi extraordinare care se discutau cu toţi colegii, 20, 15. Şi ca să reînviem viaţa academică, ar trebui să mergem după modelul academiilor care funcţionează foarte bine. Asta o să vedem împreună cu dumneavoastră”, a spus Pop.
Preşedintele Academiei Române a pledat și pentru extinderea colaborării cu Academia de Ştiinţe a Moldovei.
”Am vrea ca toate activităţile noastre să se desfăşoare împreună cu academia soră, (…) avem obligaţia să mergem înainte împreună. Mulţi membri ai Academiei Moldovei sunt membri de onoare ai Academiei Române, o parte dintre noi suntem membri de onoare ai Academiei Moldovei. Şi, împreună, probabil că vom reuşi să facem chiar mai mult decât activităţi comune”, a mai spus Pop.
Pentru colaborare s-a pronunţat şi preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Ion Tighineanu, amintind de Planul de acţiuni comune aprobat de Biroul Prezidiului Academiei Române şi Prezidiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei la 4 aprilie 2023 şi actualizat la 2 aprilie 2024.
”În conformitate cu acest plan de acţiuni, devine o frumoasă tradiţie sărbătorirea împreună a Zilei Culturii Naţionale, la 15 ianuarie, şi a Zilei Limbii Române, la 31 august, precum şi cinstirea memoriei personalităţilor din spaţiul românesc. În septembrie 2024 vom marca împreună 150 de ani de la naşterea celebrului astronom român Nicolae Donici, (…) membru fondator al Uniunii Astronomice Internaţionale. Ne aşteaptă un an bogat, cu multe activităţi şi lansarea (…) Premiilor celor două academii, o premieră absolută în funcţionarea Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei. O certă deschidere şi impulsionare a apropierii noastre se anunţă prin relansarea activităţii editoriale a Editurii Academiei Române, ce va spori diseminarea rezultatelor ştiinţifice în tot spaţiul românesc”, a arătat Tighineanu, care a vorbit şi despre ”cultivarea limbii române, studierea istoriei, cultivarea şi valorificarea tradiţiilor, a patrimoniului cultural, crearea unui spaţiu comun românesc al ştiinţei şi culturii”.
Înfiinţată la 1 aprilie 1866, sub numele de Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română, Academia Română este una dintre primele instituţii naţionale, fundamentale pentru constituirea statului român modern.
Prima sa misiune a fost de a stabili ortografia limbii române, a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea naţională românească aflată în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea.
De-a lungul celor 158 de ani de existență, în cadrul Academiei Române au fost elaborate opere fundamentale pentru cultura și știința românească – „Dicționarul Tezaur al limbii române“ (operă capitală, realizată în decurs de 100 de ani, care cuprinde 175.000 de cuvinte, reunite în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini), Tratatul „Istoria românilor“ (zece volume), „Dicționarul general al literaturii române“ (opt volume, aflat la cea de-a doua ediție), tratate de fizică, chimie, medicină, agronomie, istoria artei, colecții de documente istorice precum „Documenta Romaniae Historica“ sau „Mărturii românești peste hotare“, hărți și atlase lingvistice.
[…] Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, a sărbătorit joi, 4 aprilie 2024, 158 de ani de la înființare. În acest context, Ioan Aurel-Pop, președintele Academiei Române, a anunțat intenția restructurării Academiei după modelele instituțiilor similare care nu au trecut prin comunism. ”Ne gândim la o restructurare a Academiei Române – […] Citeste mai mult […]