Acasă Economie REVOLUȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE

REVOLUȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE

DISTRIBUIȚI

foto 2 

Nu trebuie să mai existe entități care furnizează servicii publice la mai puțin de 3.000/5.000 de locuitori

 Prim-ministrul Dacian Cioloș a vorbit, cu prilejul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, despre reforma administrației publice la care lucrează Cabinetul său. A făcut refereire la o ”regândire” a sistemului de impozite și taxe locale, dând ca exemplu impozitul pe proprietate. ”Poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor și nu pe baza amplasării lor”, a spus Cioloș, acest aspect fiind, evident, în contracdicție cu opinia celor care și-au construit locuințe mari și scumpe la marginea localităților. Premierul a relansat și dezbaterea despre regionalizare, vorbind despre ineficiența actualelor județe și a dat ca posibilă soluție crearea a opt regiuni, cu eliminarea actualelor consilii județene.

Cele mai mari trei probleme ale administratiei locale din România sunt legate de fragmentarea administrației publice locale, în special în mediul rural, dar și la nivel regional, de problemele serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare, finanțate din fonduri naționale sau europene, la toate nivelurile – local, judetean, regional, national și de problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală – venituri proprii reduse. Printre soluțiile enunțate la problema fragmentării administrației locale se numără impunerea prin lege a comasării între diverse entități astfel încât să nu mai existe ”entități care furnizează servicii publice la mai puțin de 3.000/5.000 de locuitori”.

Programul Național pentru Dezvoltare Locală va fi reevaluat

 

De asemenea, Guvernul intenționează să reevalueze Programul Național pentru Dezvoltare Locală (PNDL) pentru a-i asigura mai multa eficiență și adaptabilitate la nevoile reale ale comunităților. Așadar, sunt trei aspecte importante cărora trebuie să li se găsească soluții durabile, echitabile și eficiente. În primul rând este vorba de problema fragmentării administrației publice locale, în special în mediul rural. ”Avem multe unități administrativ-teritoriale sărace, cu populație foarte redusă, cu cheltuieli de funcționare mari, fără resurse și care nu pot oferi populației decât servicii publice de o calitate scăzută și cu costuri foarte mari. Același fenomen de fragmentare se întâlnește și la nivel regional: consiliile județene își urmăresc în general strict funcțiile și interesele lor teritoriale, sunt unități administrativ-teritoriale prea mici pentru a impulsiona decisiv dezvoltarea economică dintr-o anumită zonă”.

În al doilea rând, a spus Cioloș, avem probleme serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare. Eforturile și resursele se împart într-o mulțime de proiecte izolate, necorelate, al căror efect asupra dezvoltării economice și edilitare este limitat, din cauza calității scăzute sau a lipsei consumatorilor sau utilizatorilor. Acest lucru se întâmplă în cazul multor drumuri, sisteme de apă și canalizare sau școli.

În al treilea rând este problema resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală: venituri proprii reduse. Multe autorități locale se bazează aproape exclusiv pe diferitele tipuri de transferuri. Acestea sunt alocate de multe ori netransparent, după preferințe politice sau alte criterii decât nevoia reală, nivelul de dezvoltare economică sau calitatea proiectelor depuse. Nu în ultimul rând, există riscul ca multe din obiectivele realizate cu bani europeni să se degradeze sau să nu producă serviciile pentru care au fost realizate din lipsa resurselor pentru cheltuielile de operare și întreținere. Aici riscăm să rambursăm UE acele fonduri.

În ceea ce privește fragmentarea, soluțiile pot gândite pe termen mai scurt sau mediu și într-o anumită evoluție. ”Putem, în primul rând, să perfecționăm asocierile inter-comunale, pe modelul GAL-urilor de astăzi, prin introducerea unor forme asociative de drept public – care să poată fi instituții publice și ordonatori de credite. Astfel va fi mult ușurat managementul acestor asocieri, furnizarea serviciilor publice va deveni mai eficientă, cadrul instituțional va fi mai stabil și mai clar. În al doilea rând, s-ar putea face fuziunea voluntară a unităților administrative-teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de transferuri de la bugetul central. În ultima fază, pe baza practicii și experienței obținute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entități ce furnizează servicii publice la mai puțin de 3.000/5.000 de locuitori. Toate aceste alternative trebuie detaliate și fundamentate corespunzător și discutate sincer și constructiv. De asemenea, considerăm că o continuare a procesului de descentralizare, prin transferul de noi responsabilități și a resurselor necesare către autoritățile locale, se poate face numai după ce problema fragmentării a fost rezolvată în mod durabil”, a precizat Cioloș.

 

Județele ar putea fuziona între ele

 

Prim-ministrul a mai vorbit și despre relansarea și dezbaterea privind regionalizarea, astfel încât ”să contribuim major la rezolvarea problemei fragmentării și a lipsei de coordonare la nivel inter-județean. Cioloș a propus asocieri de drept public între mai multe județe pentru a putea dezvolta proiecte cu un impact interjudețean adevărat, regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent și menținerea nivelului intermediar – consiliile județene: proiectul din 2013 -, regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menținerea la nivelul județean numai a unui oficiu prefectural  și a instituțiilor deconcentrate – județul devine o subunitate funcțională a regiunii (în acest caz nu ar mai exista consilii județene) și regiuni administrative mai mici (între 15 – 18), create prin fuziunea a două-trei județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață, afinități culturale și istorice, existența unor orașe care pot funcționa ca poli de creștere economică și care pot avea un efect benefic (de antrenare) asupra întregii regiuni.

Al treilea set de soluții se referă la resursele financiare ale autorităților locale. ”Trebuie să spunem deschis că în următorii doi ani (2016 – 2017) nu există perspectiva unor creșteri semnificative ale transferurilor de la bugetul central sau al transferului a noi surse de venit (din actualul nomenclator de taxe și impozite). De aceea, principalele soluții pentru a crește sursele de venituri ale autorităților locale ar putea fi preocuparea pentru atragerea de investiții directe în comunitățile locale, pe cât posibil investitii productive, crearea de noi locuri de muncă și implicit surse suplimentare la bugetele locale, îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor locale, eliminarea evaziunii fiscale la nivel local, regândirea sistemului de impozite și taxe locale, mai ales a impozitului pe proprietate – poate analizăm trecerea la un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor și nu pe baza amplasării lor”, a conchis premierul.

 

Marian Petrache, președintele CJ Ilfov: Ilfovul și Bucureștiul nu mai pot fi tratate separat

Referitor la eventuala unire a Capitalei cu Ilfovul, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marian Petrache, spune că cele două entități nu mai pot fi tratate separat. ”Acest areal trebuie tratat împreună. 80.000 de ilfoveni, în fiecare dimineaţă, vin la muncă în Bucureşti şi foarte mulţi bucureşteni vin la muncă în Ilfov sau se distrează în Ilfov. Deci acest areal trebuie privit împreună. Astăzi avem un plan de mobilitate urbană durabilă pentru zona asta, se află în dezbatere publică, urmând să intre în aprobarea celor două consilii (Consiliul Judeţean Ilfov şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti) şi cred că trebuie repede pus în aplicare, ca să rezolve problema de trafic şi de viaţă în Bucureşti. Ne face viaţa mai frumoasă acest plan, dacă-l punem în aplicare. Plus că putem să luăm bani europeni”.

De asemenea, Petrache mai vorbește și de un alt exemplu de bună practică: ”La nivelul Bucureştiului şi Ilfovului, am făcut Agenţia de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti-Ilfov și, la ora actuală, cred că cea mai puternică structură ISU din ţară este la nivelul Bucureştiului şi Ilfovului, pentru că pe această structură am luat echipamente cu bani europeni de 30 de milioane de euro: maşini de pompieri, salvări, corturi sanitare pentru situaţii de urgenţă. Aşa putem să facem cu oricare alt obiectiv care are interes pentru cele două entităţi”. – ANTUANELA ROȘIORU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

fourteen + 4 =