Acasă Economie România mai respiră un pic

România mai respiră un pic

DISTRIBUIȚI

Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat vineri ratingul României la BBB-/A-3, iar perspectiva rămâne negativă.

”Perspectiva este negativă pentru că vedem riscuri în ceea ce privește balanțele fiscală și externă în următoarele 18 luni dacă factorii de decizii nu stabilizează și consolidează poziția bugetară după recesiunea indusă de COVID-19”, se arată în document.

Conform S&P, ratingul ar putea scădea dacă dezechilibrele fiscale și externe rămân ridicate pentru mai mult timp decât anticipăm acum și în absența consolidării fiscale care să ducă la o mai mare datorie publică și externă și dacă există o lipsă a sincronizării politicii economice care să crească volatilitatea cursului de schimb, cu repercusiuni potențial negative asupra balanțelor publice și private.

Agenția estimează o contracție economică de 5,5% în 2020, se așteaptă ca guvernul să ia măsuri în privința majorării pensiilor. De asemenea, precizează că alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale.

S&P atinge subiectul pensiilor în contextul alegerilor din acest an. Astfel, economiștii cred că ”pensiile vor crește cu aproximativ 10% (în loc de 40% cât era în legislație)”. Această informație dă de înțeles că cei de la S&P au primit astfel de asigurări din partea Guvernului.

”Deși ne așteptăm ca efectele negative economice și fiscale induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri. Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelul moderat al datoriei externe încă atenuează presiunile generate de reducerea investițiilor străine directe și a remiterilor în 2020”, se arată în raportul agenției de rating.

Conform S&P, deciziile politice din ultimii ani au slăbit bazele pentru finanțe publice sustenabile. Din 2018, România a derulat o politică fiscală expansivă, ducând la unele dintre cele mai mari deficite gemene din piețele emergente majore și a făcut România vulnerabilă la potențiale șocuri interne și externe.

În legătură cu măsurile economice luate de autorități ca răspuns la criza COVID-19, S&P estimează, în ansamblu, că pachetele de stimulare fiscală anunțate până acum, de 3% din PIB sunt printre cele mai slabe din regiune. Incluzând efectul bugetar automat de stabilizare, precum asigurarea șomajului, se anticipează ca măsurile introduse vor crește cheltuielile fiscale cu 1,2% din PIB.

”Deși măsurile pot reduce efectele crizei, considerăm că aceste vor duce deficitul la aproximativ 8% din PIB, inclusiv scăderea veniturilor din cauza contracției economice, ducând datoria publică la 40% din PIB. Cu cheltuielile cu salariile (bugetare n.r.) și pensiile la circa 90% din veniturile încasate din taxe, structura bugetară a României este rigidă. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale în combinație cu contextul COVID-19. Având în vedere creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, dobânzile ar putea crește în continuare”

Ratingul BBB- este cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții. O retrogradare ar fi plasat România în categoria ”junk”, nerecomandată investitorilor.

PSD zice că datorită lui ratingul de țară nu a scăzut

Menținerea perspectivei României de către Agenția de rating Standard & Poor’s e văzută într-o notă negativă de PSD care critică Executivul și susține că singurul motiv pentru care țara noastră nu a fost retrogradată este eficiența social-democraților din perioada în care a fost la guvernare.

Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD: ”Cele mai negre previziuni s-au adeverit: NEGATIV – asta definește Guvernarea PNL! Toate minciunile guvernării PNL au fost spulberate de Standard&Poor’s care reconfirmă, din păcate, că România rămâne acolo unde a băgat-o PNL – pe NEGATIV! Și cu perspectivă de înrăutățire! Unde este măreața creștere economică în fapt inexistentă?! Unde sunt tonele de bani netipăriți de la Bruxelles cu care PNL se împăunează deja? Unde sunt investițiile străine care, de fapt, fug din România?!. Niciunde! Singura performanță a PNL este viteza cu care îndatorează România la dobânzi uriașe: 1.000 euro/secundă. În 7 luni au luat 80 de miliarde. Dar în economie au ajuns doar 3. UNDE SUNT BANII?? Guvernarea PNL-PDL a aruncat țara în haos, austeritate și șomaj. Este nevoie urgent de un plan coerent și sustenabil de măsuri pentru redresarea economiei!”.

Cîțu: ”Socialiştii ce făceau? Amânau facturi şi aşa reuşeau să mai reducă din presiunea deficitului. Nu plăteau facturi”

Ministrul Finanțelor , Florin Cîțu, a explicat într-o conferință că există în spaţiul public o discuţie despre împrumuturi şi că de fiecare dată va spune că atunci când există deficit, acesta trebuie finanţat.

”Socialiştii ce făceau? Amânau facturi şi aşa reuşeau să mai reducă din presiunea deficitului. Nu plăteau facturi. Atunci când am venit la guvernare, în noiembrie anul trecut, era un stoc de 3 miliarde de lei doar la decontarea concediilor medicale. Vă spun că astăzi am plătit cele 3 miliarde de lei. Bineînţeles că au apărut alte concedii medicale, dar am reuşit să plătim acele 3 miliarde de lei. Nu mai spun de PNDL sau de rambursarea TVA. Erau facturi neplătite. Aşa se reducea deficitul. Noi nu facem acest lucru. Plătim facturile la timp. A doua metodă, care iarăşi era favorita socialiştilor, e de a creşte taxele. În primele momente când am venit la guvernare ştiţi foarte bine că am eliminat şi supraaccize şi TVA split, Ordonanţa 114. Toate aceste lucruri le-am eliminat în prima parte, pentru că noi credem că singurul mod în care poţi să reduci deficitul pe termen mediu şi lung sustenabil este printr-o creştere economică puternică şi venituri la buget şi, bineînţeles, o politică fiscală sustenabilă şi responsabilă”, a susţinut acesta.

Potrivit ministrului, al treilea mod prin care pe termen scurt poţi să finanţezi un deficit îl reprezintă împrumuturile. Lunar, trebuie luate împrumuturi pentru a acoperi cheltuieli, iar multe dintre facturi vin din urmă.

”Am să vă spun ce am plătit şi apoi, la final, am să vă prezint o informaţie în premieră. În luna mai, cheltuielile de personal au fost de 8,9 miliarde de lei. Aceasta este cifra în acest an. 74,2 milioane de lei reprezintă stimulentul de risc şi s-a adăugat la această cifră. Dar vreau să faceţi o comparaţie să vedeţi cum au evoluat aceste cifre în ultimii ani. Deci, am ajuns să plătim 8,9 miliarde de lei cheltuieli de personal în 2020 în plină criză. În 2017 se plăteau 5,6 miliarde de lei cheltuieli de personal. Acestea sunt lucruri care au venit la noi, dar le plătim. În cea mai mare criză economică pe care o avem înregistrată, plătim aceste facturi. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de un miliard de lei. Alte cheltuieli importante – cheltuielile cu asistenţa socială. În luna mai, cheltuielile cu pensiile, în jur de 6,4 miliarde de lei, diferenţă faţă de 2017, când era 4,5 miliarde de lei. V-am spus, au crescut pensiile, am plătit pensiile crescute la timp, chiar şi mai devreme, chiar dacă suntem în cea mai mare criză economică. În acelaşi timp, s-au mai plătit pentru Covid, au apărut cheltuieli pentru Covid: 2,3 miliarde de lei indemnizaţii acordate pe perioada suspendării temporare a contractelor de muncă, deci aşa numitul şomaj tehnic, 454 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate pentru alţi profesionişti, tot şomaj tehnic, dar pentru alte categorii, 59 de milioane de lei pentru decontarea cheltuielilor de carantină, 9 milioane de lei pentru indemnizaţii acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităţilor de învăţământ. Acestea au fost doar în luna mai”, a explicat Florin Cîţu.

În plus, în luna mai, s-au plătit şi 637 milioane de lei concedii medicale.

”Deci, am reuşit să decontăm 637 milioane de lei într-o lună şi să faceţi o comparaţie: guvernarea socialistă deconta în jur de 90 de milioane, maxim 100 de milioane de lei pe lună. Aşa s-au strâns acele stocuri de 3 miliarde de lei. Au ţinut banii – banii companiilor, banii oamenilor – îi ţineau pentru a-şi face campanie electorală sau a-şi premia propriul electorat. Am ajuns să plătim 637 milioane de lei. Vom continua în acest ritm până aducem la zero facturile pentru concedii medicale”, a dat asigurări şeful de la Finanţe. Sursa: Agerpres.ro

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 × 4 =