Premierul Florin Cîțu a declarat joi, după ședința de guvern, că România va depune Planul Național de Redresare și Reziliență care va cuprinde toată suma de 29,2 miliarde de euro pe care Comisia Europeană o va acorda României. După vizita la Bruxelles, unde a avut mai multe întâlniri cu oficialii europeni, premierul a spus că „rolul” său a fost să convingă Comisia că România poate folosi toți banii din PNRR fără să pună în pericol stabilitatea fiscală.
Precizarea a fost făcută de Florin Cîțu în condițiile în care planul de redresare are două componente, una de granturi, aproximativ 13 miliarde de euro, și una de împrumuturi, 16 miliarde de euro. Totodată, Comisia Europeană va acorda banii pentru proiectele pentru care sunt semnate contracte până cel târziu la 31 decembrie 2023, proiecte care trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2026. În caz contrar, România trebuie să returneze banii.
„Vreau să fie un program care să fie aprobat când este depus. Președinta Comisiei Europene a spus că România face reforme. A spus asta în baza acestui document. Avem nevoie și de un PNRR care să susțină partea de reforme. Avem o creștere economică peste media UE, reducem deficitele bugetare. Am asigurat Comisia că rămânem pe traiectoria de reducere a deficitului. Este important ca această componentă a PNRR să nu afecteze defecitul bugetar pentru că are o componentă de împrumuturi, componentă pe care foarte multe țări nu și-au asumat-o în întregime. Rolul meu a fost să conving partenerii că putem să folosim toți banii fără să punem în pericol stabilitatea fiscală a României. România va depune un PNRR cu toată suma de 29.2 miliarde de euro”, a declarat premierul.
Acesta a vorbit și despre reformele pe care Guvernul le-a cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Câteva dintre reforme: reforma pensiilor, care are rolul de a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii în România. Reforma fiscală care să asigure creșterea veniturilor și o optimizare a cheltuielilor în anii următori. Obiectivul meu clar este de a nu introduse și de a nu crește taxe. Am arătat că se poate în perioada de criză. Reforma salarizării, obiectivul este de a avea o legătură între preformanță și venit. Reforma adminstrației publice, implementarea Băncii Naționale de Dezvoltare și reforme în ceea ce privește trecerea la energie verde”, a spus premierul.
„Pentru prima oară România prezintă un plan credibil”, a mai declarat Florin Cîțu, care le-a cerut miniștrilor „să lucreze 24 de ore din 24 pentru a ne asigura că totul este perfect înainte de a depune PNRR”.
PNRR va fi discutat și cu PSD
Prim-ministrul Florin Cîțu a anunțat joi că că va discuta cu PSD despre Planul Național de Reziliență și Relansare (PNRR) și despre contribuția României la bugetul UE.
”Colaborarea cu social-democrații – voi avea o discuție, PNRR nu e doar al acestui guvern. Eu cred că social-democrații nu vor ca România să pună în pericol adoptarea PNRR la nivelul întregii UE”, a spus Florin Cîțu după întoarcerea de la Bruxelles, unde a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene.
PSD a boicotat votul legat de creșterea contribuției României la bugetul UE, vot la care e nevoie de două treimi din parlamentari. Liderii PSD au spus că nu vor da un vot în acest sens până când Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament. UE nu poate lansa programul de relansare și reziliență până când nu există o aprobare a bugetelor în fiecare dintre cele 27 de state membre.
Comisia Europeană vrea ca PNRR să fie dicutat în Parliament
27% din banii din PNRR vor merge pentru construirea de autostrăzi. Totodată, miliarde de euro vor fi alocate și pentru Sănătate, Educație și Energie, potrivit Digi24. Printre condițiile puse de Comisia Europeană este cea ca PNRR să fie prezentat în Parlament.
Florin Cîțu a avut în ultimele două zile întâlniri cu oficialii de la Bruxelles. Premierul s-a întâlnit, miercuri, cu Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, cu care a discutat despre Planul Național de Redresare și Reziliență. El a avut o întrevedere și cu comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean. Marți seară, Florin Cîțu, a avut o cină de lucru cu Ursula von der Leyen.
Premierul a încercat să îi convingă de necesitatea ca România să primească toți banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Principalele proiecte cu probleme erau cele care vizau infrastructura, programele de irigații, dar și infrastructura de gaze.
În urma discuțiilor, pentru infrastructură, respectiv pentru autostrăzi și rețeaua de căi ferate, s-au obținut 27% din banii pentru PNRR, adică proiectul cu care a mers inițial România.
Pentru educație, sănătate, energie, s-au obținut banii pe care îi dorea țara noastră. Astfel, două miliarde de euro vor viza programe de sănătate și patru miliarde de educație.
Comisia Europeană a pus, în schimb, câteva condiții. Astfel, pentru proiectele care urmează să fie trimise în această lună, ministerele trebuie să elaboreze proiectele în detaliu, iar autoritățile locale trebuie să vină cu proiecte clare și exacte pentru a obține banii.
O altă condiție este ca PNRR să fie prezentat în Parlament.
Ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va depune la Comisia Europeană Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe 31 mai.
