Doar 17% dintre români cred că țara merge în direcția bună, la final de 2017 arată un sondaj IRES, după ce anu începuse cu o apreciere pozitivă a direcției de peste 35%. Criza politică majoră este percepută ca fiind o amenințare la adresa vieții personale și sociale și apare în top 3 îngrijorări ale românilor.
60% dintre români – nemulțumiți de felul în care trăiesc
Aproape 60% dintre români sunt nemulțumiți de felul în care trăiesc. Femeile, comparativ cu bărbații consideră că lucrurile în România merg într-o direcție greșită în pondere ușor mai ridicată, în timp ce, pentru un sfert dintre respondenții de peste 65 de ani, lucrurile merg într-o direcție bună, proporție semnificativ mai ridicată comparativ cu celelalte categorii de vârstă.
Cei care sunt optimști cu privire la viitor abia depășesc un sfert din populația țării. Populația activă, segmentele dintre 35 și 65 de ani au cel mai mare pesimism. Același lucru îl spun oamenii și atunci cand este vorba despre modul în care va merge țara, în general. Comparativ cu 2016 rămâne același raport între evoluții pozitive și negative: 45% dintre români sunt de părere că 2017 a fost mai prost decât 2016, 24% cred că a fost mai bun, iar 30% sunt de părere că lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.
Primarul este Dumnezeu
Uniunea Europeană este pe primul loc la capitolul ”Încredere în instituții”, cu puțin peste 50%, acest fapt având ca explicație poate și degradarea încrederii în forțele politice interne. Putem spune că încrederea în UE s-a consolidat ușor pe măsura percepției crizei politice majore din România și a imposibilității găsirii unui consens intern.
Primarul localității rămâne în fruntea instituțiilor politice interne, lucru care este explicabil prin distanța socială mai mică percepută de oameni față de această instituție.
De altfel, UE și primarul localității sunt singurele instituții care depășesc 50% încredere, următoarele fiind mass-media și Președinția, aflate la 40%. BNR se situează în zona de 30% încredere, iar ONG-urile sunt apreciate de un sfert din populație. Pe ultimele locuri – instituția Premierului, Parlamentul și partidele politice, cu nivele de încredere în intervalul 20% -10%.
Când vine vorba despre încrederea în UE, categoriile de populație care declară că au încredere multă sau foarte multă sunt bărbații și tinerii între 18 și 35 de ani.
În mass-media au încredere multă sau foarte multă în proporții mai ridicate bărbații, persoanele de peste 35 de ani, respondenții cu studii elementare sau medii și cei din mediul rural.
În Președintele țării au încredere în pondere ușor mai crescută bărbații, cei care locuiesc la oraș și susținătorii PNL și USR.
În Prim-ministru, Parlament și partide politice au încredere în proporție semnificativ mai ridicată respondenții trecuți de 65 de ani, precum și votanții PSD sau ALDE.
Principala responsabilitate pentru modul în care merg lucrurile în România este a Guvernului, consideră 47% dintre români, urmeaza apoi Parlamentul și Presedintele cu valori care depășesc cu puțin 20%.
Cum percep românii criza politică majoră
Chiar dacă politicienii sau analiștii politici s-au ferit să pună acest diagnostic, oamenii preferă eticheta de ”criză politică” atunci când își definesc îngrijorările din 2017. Ierarhia fricilor are în top 3: criza politică, creșterea prețurilor și frica de boală (două treimi din populație). Dacă în alte situații politica era respinsă sau ignorată, acum este percepută ca fiind o adevarată amenințare pentru români. Acest lucru se vede în fricile sociale: lipsa locurilor de muncă, reducerea veniturilor, nesiguranța locului de muncă, lipsa de perspectivă.
Pentru cei din mediul urban, primele trei îngrijorări sunt criza politică, creșterea prețurilor și frica de boală, iar pentru cei din rural – creșterea prețurilor, criza politică și lipsa locurilor de muncă.
Evenimentele care au marcat opinia publică în 2017
Decesul regelui Mihai I este considerat a fi evenimentul cel mai important, aceasta devansând protestele de la începutul anului sau marcarea intrării în anul centenarului statului național.
Ca eveniment politic major al anului 2017 aproape o treime dintre români pun schimbarea legilor justiției pe primul loc, pe locul al doilea manifestațiile față de Ordonanța 13 a Guvernului, majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu și reforma fiscală.
Pentru cei mai mulți dintre respondenții trecuți de 35 de ani, evenimentul cel mai important al anului 2017 a fost moartea regelui Mihai, iar pentru categoria 18 – 35 ani, cele mai importante evenimente au fost protestele din ianuarie – februarie 2017.
În funcție de nivelul de educație, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele din ianuarie (15%), moartea regelui Mihai (14%) și Ordonanța 13/legile justiției (7%), în timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este moartea regelui (10%), ziua națională (7%) și protestele de la începutul anului (6%). Peste jumătate dintre respondenții cu studii medii sau elementare nu pot da un exemplu de eveniment important din 2017, în timp ce, în cazul celor cu studii superioare, proporția este mai apropiată de o treime.
