România este văzută de români ca o ţară nesigură, cu cetăţeni speriaţi, care pe termen scurt se confruntă cu riscul unui război, iar pe termen lung şi mediu cu riscul unei crize economice cronicizate.
În România creşte percepţia iminenţei unor riscuri şi, alături de aceasta, se dezvoltă o situaţie de incertitudine care face să crească neîncrederea în societate şi o nelinişte legată de securitatea individuală sau posibilitatea controlului propriului destin. Românii dezvoltă comportamente adaptative care, în multe situaţii, prelungesc iluzii sociale sau, în altele, accentuează pierderi masive de capital uman, cum ar fi cea de a căuta siguranţa în alte societăţi prin migraţie internaţională. Riscuri precum nesiguranţa locului de muncă sau riscul legat de şomaj sunt cele cu care ne-am obişnuit în ultimele decenii, dar la ele se adaugă mai nou terorismul, riscurile alimentare, poluarea, accidentele nucleare. Românii sunt tot mai speriaţi de traficul şi consumul de droguri sau de riscul unui război în zonă.
Acestea sunt concluziile celui mai recent studiu IRES cu privire la percepţiile românilor legate de securitatea naţională şi incidenţa unor riscuri.
Probleme cu care se confruntă România
În viziunea persoanelor intervievate pe parcursul studiului derulat în aprilie 2015, principalele probleme cu care se confruntă România în momentul de faţă sunt corupţia, menţionată de 30% dintre acestea, dar şi sărăcia, menţionată de 28%. Aceste probleme sunt urmate de starea precară a economiei – 8%, de rata şomajului – 7% şi de starea sistemului de pensii – 6%. Alte probleme menţionate de către proporţii mai reduse ale respondenţilor au fost criza guvernamentală, starea transporturilor sau a infrastructurii de transport, starea agriculturii, lipsa locurilor de muncă, dar şi consumul şi traficul de droguri sau preţul carburanţilor. Cei mai mulţi dintre intervievaţi menţionează că o problemă care îi preocupă este degradarea mediului înconjurător – 70%. 65%, în acelaşi timp, sunt preocupaţi de problema sărăciei şi a excluziunii sociale, 64% de nesiguranţă, câte 63% de riscurile alimentare şi accidentele rutiere, 57% de şomaj, 56% de schimbările climatice, iar 51% de riscurile chimice. Problemele care îi preocupă pe mai puţin de jumătate dintre respondenţi sunt: toxicomaniile – 48%, terorismul – 47%, riscurile nucleare – 46%, consecinţele globalizării şi SIDA – câte 45%.
Femeile declară că le preocupă problema şomajului în proporţie uşor mai ridicată decât bărbaţii, la fel persoanele cu studii medii comparativ cu cele fără studii/ care au absolvit maxim gimnaziul, dar şi cu cele cu studii superioare. Mai mult, respondenţii din Moldova sunt cei mai îngrijoraţi în acest sens, iar cei din Transilvania şi Banat cei mai puţin îngrijoraţi. Femeile sunt preocupate de problema nesiguranţei în proporţie semnificativ mai ridicată decât bărbaţii, la fel persoanele trecute de 35 de ani comparativ cu cele mai tinere. Terorismul este o altă problemă care le preocupă pe femei în proporţie mai ridicată decât pe bărbaţi; cu cât înaintează în vârstă, cu atât persoanele intervievate sunt preocupate în proporţie mai ridicată de acest lucru, de la 37% în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani la 58% în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Cu cât sunt mai educaţi, cu atât intervievaţii sunt mai puţin preocupaţi de problema terorismului, însă, persoanele cu studii superioare fiind cele preocupate în cea mai scăzută măsură 31%. Respondenţii din Transilvania şi Banat sunt românii cel mai puţin preocupaţi de problema terorismului – 41%, iar cei mai preocupaţi sunt cei din Moldova – 53%. Femeile sunt mai preocupate decât bărbaţii şi când vine vorba despre degradarea mediului înconjurător sau de schimbări climatice. În acelaşi timp, le preocupă în proporţie mai mare problema privind SIDA, care îi preocupă în cea mai redusă proporţie pe respondenţii cu studii superioare. Alte subiecte despre care femeile declară în proporţie mai ridicată cum că le preocupă le reprezintă consecinţele globalizării, toxicomaniile, riscurile nucleare (preocuparea faţă de acesta crescând o dată cu vârsta şi cu scăderea nivelului de educaţie). De accidentele rutiere sunt mai puţin preocupaţi bărbaţii, dar şi respondenţii cu studii superioare. La fel când vine vorba despre riscuri chimice sau alimentare.
Încredere în acţiunile de protecţie ale autorităţilor
Respondenţii tind să aibă încredere în proporţie de 51% în autorităţile române în ceea ce priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în domeniul accidentelor rutiere, iar o proporţie similară îşi declară încrederea în acţiunile de protecţie ale statului în domeniul terorismului – 50%. Niveluri relativ ridicate de încredere în acţiunile de protecţie ale autorităţilor române se mai înregistrează în cazul transportului materialelor periculoase – 48%, al războiului – 48%, centralelor nucleare – 46%, al accidentelor forestiere – 46%, dar şi a accidentelor aviatice – 45%. Mai puţini respondenţi au, însă, încredere în acţiunile de protecţie ale autorităţilor când vine vorba despre fumatul în rândul tinerilor – 28%, alcoolism – 30%, droguri – 32%, organisme modificate genetic – 32% şi poluare atmosferică – 32%. În general, cu cât sunt mai în vârstă, respectiv mai puţin educaţi, cu atât respondenţii tind să aibă încredere în acţiunile autorităţilor în proporţie mai ridicată. De asemenea, respondenţii din mediul rural tind să aibă încredere în proporţii mai ridicate când vine vorba despre acestea.
Riscuri de actualitate pentru România
Riscurile pe care respondenţii le consideră de actualitate pentru România în proporţiile cele mai ridicate sunt cele privind traficul de droguri – 76%, traficul de fiinţe umane – 70% sau cel de pierdere a unor valori artistice de patrimoniu – 66%. Acestea sunt urmate de poluarea masivă a mediului – 65%, dar şi de riscul unei agresiuni militare din partea unei mari puteri. Riscuri considerate de actualitate pentru România în proporţii mai reduse sunt: falimentul Băncii Naţionale a României – 32%, cel de explozie nucleară – 37%, cel de dictatură -39% sau de pandemie – 45%. Respondenţii cu studii superioare consideră în proporţie semnificativ mai ridicată cum că riscul de a izbucni un război în zonă este de actualitate pentru România comparativ cu cei fără studii/studii gimnaziale sau cu cei cu studii medii. La fel atunci când vine vorba despre riscul de pierdere a unor valori artistice şi de patrimoniu.
Distribuirea se inversează, însă, când vine vorba despre riscul producerii unei explozii nucleare. În general, tinerii (cu excepţia cazului în care este vorba despre riscul de dictatură), femeile, respectiv persoanele fără studii sau care au absolvit cel mult un nivel mediu de educaţie tind să considere în proporţie mai ridicată drept de actualitate majoritatea riscurilor. Acest lucru este valabil frecvent şi în cazul respondenţilor din Moldova, mai puţin când vine vorba despre riscuri care ţin de poluarea mediului, când se află pe ultimul loc. În viziunea a 63% dintre participanţii la studiu, evenimentele politice recente au influenţat relaţiile României cu statele europene. Persoanele între 18 şi 35 de ani sunt de această părere în proporţie uşor mai ridicată decât cele trecute de această vârstă, la fel persoanele cu studii superioare. Cei mai mulţi dintre respondenţii care văd o influenţă a evenimentelor politice recente asupra relaţiilor României cu statele europene consideră că aceasta este una negativă – 50%, în timp ce o proporţie comparabilă consideră că această influenţă este mai degrabă pozitivă – 47%. Cel mai puternic argument împotriva utilizării energiei nucleare în mentalul colectiv rămâne accidentul de la Cernobîl – 38%, acesta fiind urmat de vulnerabilitatea instalaţiilor nucleare – 23%, de deşeurile nucleare – 13% şi de lipsa transparenţei în domeniul energiei nucleare – 10%. 5% dintre respondenţi consideră că există alte argumente care sunt mai puternice în acest sens, iar 10% nu ştiu ce argument ar fi cel mai puternic.
Cât de sigură este văzută România
Întrebaţi în ce măsură văd România drept sigură din perspectiva securităţii indivizilor, cei mai mulţi dintre respondenţi se plasează la mijlocul unei scale de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „total nesigură”, iar 10 înseamnă „foarte sigură”. Media obţinută în cazul acestui item este de 5,45. Când vine vorba, însă, despre siguranţa locului de muncă, cele mai multe dintre răspunsuri se concentrează către baza scalei, astfel obţinându-se o medie de 3,88. Nici în ceea ce priveşte realizarea unui trai decent lucrurile nu stau cu mult mai bine, din nou obţinându-se o medie redusă a siguranţei. Lucrurile sunt văzute într-o lumină mai pozitivă, însă, când vine vorba despre libertatea cuvântului – o medie de 6,68 a siguranţei, respectiv când vine vorba despre dreptul de a alege – o medie de 7,55.
Incidenţa percepută a anumitor riscuri pentru România
Cei mai mulţi dintre intervievaţi sunt de părere că incidenţa riscului de intrare în incapacitate de plată este mică – 38%, în timp ce 15% consideră că acest risc nu există. 21% consideră că există şanse moderate ca România să se confrunte cu această problemă, iar 23% apreciază incidenţa sa potenţială drept mare. Tinerii între 18 şi 35 de ani sunt mai pesimişti din acest punct de vedere, comparativ cu persoanele trecute de 35 de ani. Proporţiile sunt similare când vine vorba despre riscul ca moneda naţională să se devalorizeze – 37% cred că sunt şanse mici, 12% că nu există acest risc, 21% că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple nu este nici mare, nici mică, iar un sfert cred că există şanse mari ca România să se confrunte cu această problemă. Femeile şi respondenţii sub 35 de ani sunt mai pesimişti când vine vorba despre aprecierea riscului de devalorizare a monedei naţionale. Și posibilitatea apariţiei unor tulburări sociale violente în societatea românească este văzută drept probabilă în mare măsură de aproximativ 25% dintre respondenţi, în timp ce 20% cred că nu este nici probabil, nici improbabil ca acest lucru să se întâmple, 33% că şansele sunt mici, iar 16% cum că acest risc nu există. Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât respondenţii apreciază drept mare probabilitatea ca România să se confrunte cu această problemă în proporţie mai redusă. Riscul de apariţie a unei dictaturi politice este văzut drept mare de către 21% dintre respondenţi, în timp ce 32% îl văd drept mic, iar 30% consideră că acesta nu există. Riscul pierderii unei părţi din teritoriul naţional este văzut drept inexistent de către 4 din 10 respondenţi, în timp ce aproximativ 2 din 10 cred că este o mare probabilitate ca acest lucru să se întâmple, 3 din 10 că este o probabilitate mică, iar 1 din 10 că probabilitatea nu este nici mică, nici mare. Riscul de pierdere a identităţii naţionale nu există, în viziunea a 44% dintre intervievaţi, 17% considerând, însă, că există şanse mari ca acest lucru să se întâmple, 8% că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple nu este nici mică, nici mare, iar 28% că este mai degrabă mică. Respondenţii din Transilvania şi Banat apreciază drept ridicate şansele ca această problemă să apară în România în cea mai scăzută proporţie, în timp ce aceia din Moldova o fac în cea mai ridicată proporţie. Incidenţa riscului ca forţa de muncă din România să migreze în alte ţări, însă, este văzută drept mare de către 7 din 10 respondenţi, în timp ce 1 din 10 consideră că nu este nici mare, nici mică, 14% că este mică, iar 5% că nu există. Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenţii văd incidenţa acestui risc drept mare în proporţie mai ridicată. Când vine vorba despre riscul migraţiei clandestine spre România a unor cetăţeni din alte ţări, 9% dintre respondenţi consideră că acest risc nu există, în timp ce 44% consideră că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mică. 17% cred că nu este nici mică, nici mare, iar 27% că este mare. Incidenţa traficului de droguri în România este văzută drept mare de către 55% dintre persoanele intervievate. 12% consideră că nu este nici mică, nici mare, 19% că este mică, iar 10% că nu există deloc. Persoanele mai în vârstă de 65 de ani tind să vadă incidenţa acestui risc drept mare în proporţie mai redusă, la fel respondenţii din Transilvania şi Banat. Incidenţa traficului de persoane este văzută drept mare de către 47% dintre intervievaţi, în acelaşi timp 17% considerând că aceasta nu este nici mare, nici mică, 23% că este mică, iar 10% că nu există. Incidenţa riscului de contrabandă este văzută drept mare de către 61% dintre participanţii la studiu, în timp ce 11% consideră că aceasta este moderată, 15% că este mică, iar 9% că nu există. Cu cât sunt mai tineri, cu atât respondenţii cred că incidenţa acestui risc este mare în proporţie mai ridicată. 17% dintre respondenţi consideră că nu există şanse ca România să se confrunte cu acte de terorism, în timp ce 26% consideră că ar fi şanse mari, 13% nici mari, nici mici, iar 38% mici. Femeile văd şanse mari ca acest lucru să se întâmple în proporţie mai ridicată decât bărbaţii. Probabilitatea riscului ca România să se confrunte cu o pandemie este văzută drept mare de către 26% dintre respondenţi, în timp ce 13% cred că aceasta nu este nici mare, nici mică, 36% că este mică, iar 19% că nu există acest risc. Și de această dată, femeile sunt mai pesimiste în aprecierea acestei probabilităţi.
Riscuri pe termen scurt, mediu şi lung
Riscul cu care consideră cei mai mulţi dintre participanţii la studiu că se confruntă România pe termen scurt este ce de război – 19%, acesta fiind urmat de criza economică – 7%, de creşterea ratei şomajului şi a lipsei locurilor de muncă – 5%, precum şi de sărăcie. Alte riscuri, menţionate în proporţii mai reduse, sunt cel al migraţiei forţei de muncă în alte ţări, cel de criză politică, de consum şi trafic de droguri, de cutremur sau alte calamităţi naturale, corupţie, înrăutăţirea relaţiilor externe, tulburări sociale, îmbolnăviri, terorism sau instabilitate a guvernului. 2% dintre participanţi cred că România nu este expusă la nici un risc, pe termen scurt, iar 44% nu ştiu la ce riscuri este expusă ţara noastră. Când vine vorba despre riscuri pe termen mediu, respondenţii sunt preocupaţi de aceleaşi teme: criză economică – 8%, război – 6%, creşterea şomajului şi lipsa locurilor de muncă – 5% sau sărăcie – 3%. Mai sunt amintite migraţia forţei de muncă în alte ţări, criza politică, consumul şi traficul de droguri, pierderea identităţii naţionale, îmbolnăviri, terorismul, deteriorarea mediului înconjurător/poluarea, dar şi calamităţile naturale, înrăutăţirea relaţiilor externe, corupţia sau tulburările sociale. 1% dintre participanţi consideră că România nu este expusă vreunui risc, în timp ce mai bine de jumătate dintre respondenţi nu ştiu cu ce riscuri se confruntă România pe termen mediu. Percepţia respondenţilor privind riscurile pe termen lung la care este expusă România se prezintă foarte similar celei privind riscurile pe termen mediu: câte 8% cred că principalul risc este de criză economică, respectiv cel de război, 4% creşterea ratei şomajului şi lipsa locurilor de muncă, iar 3% sărăcia. În acelaşi timp, 56% nu ştiu ce răspuns să dea la această întrebare.
Riscuri cu care se confruntă românii
Riscul la care se simt expuşi personal cei mai mulţi dintre intervievaţi în următorul an este cel de îmbolnăvire, pe care îl amintesc 13%. Următorul risc în ordinea frecvenţei cu care este menţionat este lipsa unui loc de muncă – 9%, apoi urmând incapacitatea de plată, lipsa banilor sau sărăcia, precum şi pierderea locului de muncă – câte 8%. 4% dintre participanţi cred că se confruntă cu riscul de izbucnire a unui război, câte 3% cu neprimirea pensiei sau cu criza economică, iar 2% cred că se pot confrunta cu calamităţi naturale. Alte riscuri, precum poluarea, nesiguranţa sau scăderea veniturilor sunt menţionate de câte 1% dintre respondenţi. 8% dintre aceştia, în acelaşi timp, spun că nu se simt expuşi vreunui risc, iar 32% nu ştiu la ce risc ar putea să fie expuşi în următorul an. Aproximativ 2 din 10 români declară că se simt ameninţaţi de ceva în momentul realizării acestei anchete. Dintre aceştia, cei mai mulţi se simt ameninţaţi de sărăcie sau de lipsa banilor – 25%, de îmbolnăvire sau probleme de sănătate – 19%, dar şi de război sau acte de terorism – 11%. Alţi 9% declară că se simt ameninţaţi de pierderea locului de muncă, 5% de negăsirea unuia, alţi 5% de criza economică, iar 4% de nesiguranţa privind ziua de mâine. Alte menţiuni sunt nesiguranţa, în general, nerespectarea legilor, degradarea mediului înconjurător, calamităţile naturale, corupţia, starea politicii din România, infracţionalitatea sau singurătatea. Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt rezervaţi în modul în care văd viitorul, 46% crezând că acesta va fi la fel ca prezentul. În acelaşi timp, 27% cred că acesta va fi mai bun decât prezentul, iar 22% că va fi mai rău. Respondenţii cu studii superioare sunt cei mai optimişti cu privire la viitor. Cea mai importantă instituţie în apărarea securităţii naţionale, în viziunea a 45% dintre respondenţi, este Armata. Aceasta este urmată de SRI, menţionat de 23% dintre participanţii la anchetă, SIE – 8%, Poliţie – 8%, Jandarmerie – 4%, Pompieri – 2% şi Poliţia Comunitară – 1%.
Studiul a fost realizat în perioada 17 – 22 aprilie 2015 şi are o eroare maximă tolerată de ± 2,5%. – PROMPT MEDIA
