Acasă Politic Șase europarlamentari de la USR PLUS au votat proiectul de rezoluție privind...

Șase europarlamentari de la USR PLUS au votat proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu respectă drepturile LGBTIQ+, inclusiv România

DISTRIBUIȚI

Dintre toți cei 32 de europarlamentari românii, șase eurodeputați de la USR PLUS (grupul Renew Europe condus de Dacian Cioloș) au votat proiectul de rezoluție privind sancționarea statelor care nu au respectat drepturile LGBTIQ+, printre care se află și România, potrivit unui document oficial al Parlamentului European.

Doi europarlamentari USR, Vlad Gheorghe și Vlad Botoș, s-au abținut.

Europarlamentarii PSD sunt singurii care au votat diferit față de grupul europarlamentar din care fac parte, S&D (socialiștii europeni), votând astfel „împotriva” proiectului de rezoluție LGBTQI+. Toți ceilalți socialiști europeni au votat pentru, cu doar două abțineri.

Eurodeputații românii din PPE, din care fac parte europarlamentarii de la PNL, PMP și UDMR au votat cei mai mulți împotriva rezoluției, câțiva s-au abținut de la vot.

Partidul Popular European (PPE)

Gheorghe Falcă (PNL) – „împotrivă”

Mircea Hava (PNL) – „împotrivă”

Marian-Jean Marinescu (PNL) – „împotrivă”

Daniel Buda (PNL) – „împotrivă”

Cristian Bușoi (PNL) – „împotrivă”

Dan Motreanu (PNL) – abținere

Vasile Blaga (PNL) – „împotrivă”

Siegfried Mureșan (PNL) – abținere

Gheorghe-Vlad Nistor (PNL) – abținere

Traian Băsescu (PMP) – „împotrivă”

Eugen Tomac (PMP) – „împotrivă”

Lorant-Gyorgy Vincze (UDMR) – „împotrivă”

Iuliu Winkler (UDMR) – abținere

Partidul Socialiștilor (S&D)

Mihai Tudose (PRO România) – „împotrivă”

Carmen Avram (PSD) – „împotrivă”

Adrian-Dragoș Benea (PSD) – „împotrivă”

Tudor Ciuhodaru (PSD) – „împotrivă”

Maria Grapini (PPU-SL) – „împotrivă”

Claudiu Manda (PSD) – „împotrivă”

Dan Nica (PSD) – „împotrivă”

Rovana Plumb (PSD) – „împotrivă”

Renew Europe

Dacian Cioloș (PLUS) – „pentru”

Dragoș Pîslaru (PLUS) – „pentru”

Ramona Strugariu (PLUS) – „pentru”

Dragoș Tudorache (PLUS) – „pentru”

Nicolae Ștefănuță (USR) – „pentru”

Alin Mituță (PLUS) – „pentru”

Vlad Botoș (USR) – „împotrivă”

Vlad Gheorghe (USR) – „împotrivă”

Europarlamentarii Rareș Bogdan (PNL), Victor Negrescu (PSD), Corina Crețu (PRO România) și Cristian Terheș (PNȚ) nu au participat la vot.

Grupurile europarlamentare PPE, S&D, Renew Europe, grupul Verzilor, grupul Stângii din Parlamentul European au inițiat un proiect de rezoluție prin care cere sancționarea mai multor țări de către Comisia Europeană, inclusiv România, pentru nerespectarea drepturilor membrilor comunității LGBTIQ+.

Rezoluția privind drepturile LGBTIQ+ prevede la punctul 10 că Parlamentul European „cere Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României pentru eșecul său repetat de a se conforma hotărârii CJUE în speța Coman&Hamilton și pentru lipsa căilor de atac legale care a obligat reclamanții să se adreseze CEDO”.

De asemenea, punctul 5 al proiectul de rezoluție insistă asupra faptului că „legislația UE prevalează asupra oricărui tip de legislație națională, inclusiv asupra dispozițiilor constituționale, și, prin urmare, statele membre nu pot, pentru a obstrucționa dreptul fundamental la libera circulație a persoanelor în interiorul UE să invoce interdicția constituțională a căsătoriei între persoane de același sex sau protecția constituțională a «moralei» ori «politici publice» care încalcă drepturile familiilor «curcubeu» care se mută pe teritoriul lor”.

Mai mult, actul normativ prevede la punctul 8 ca „Comisia (Europeană – n.r.) să propună legislație care să impună tuturor statelor membre să recunoască adulții menționați într-un certificat de naștere eliberat într-un alt stat membru ca părinți legali ai copilului, indiferent de sex sau starea civilă a adulților și solicită tuturor statelor membre să recunoască căsătoriile sau parteneriatele înregistrate în alt stat membru”.

Rezoluțiile Parlamentului European sunt poziții politice și nu obligă cu nimic statul membru, însă, în cazul în care sunt adoptate, reprezintă un semnal politic puternic împotriva statului respectiv.

Cazul nerespectării drepturilor LGBTIQ+ în România

În anul 2016, soții Coman și Hamilton au dat în judecată România la Curtea Europeană de Justiție (CJUE), pentru că nu le-a recunoscut căsătoria oficiată la Bruxelles, astfel încât Hamilton, cetățean american, să primească drept de reședință în România în baza căsătoriei.

CJUE a decis în 2018 că țările UE nu pot împiedica şederea pe teritoriul lor a unui cuplu de acelaşi sex, format dintr-un cetăţean al Uniunii şi altul din afara acesteia.

Tot în anul 2018, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât că statul român trebuie să recunoască dreptul de ședere în România al persoanelor de acelaşi sex căsătorite, dacă unul dintre membrii cuplului este cetățean UE.

Potrivit deciziei CCR, relația dintr-un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață privată”, precum și a noțiunii de „viață de familie”, asemenea relației stabilite într-un cuplu heterosexual, fapt ce determină incidența protecției dreptului fundamental la viață privată și de familie.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

fifteen − eleven =