Să vedem dacă vor fi bani
Noua Lege a pensiilor a fost adoptată miercuri, 26 iunie, în Camera Deputaților, după ce Senatul o respinsese. Au votat pentru 197 de depuțați, iar 70 s-au abținut.
Legea are un impact bugetar foarte mare, estimat la peste opt miliarde de lei în acest an și la 25 miliarde de lei anul viitor, FMI și Comisia Europeană avertizând Guvernul că majorările pot deveni nesustenabile.
Așadar, legea va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, 24,8 miliarde de lei în 2020, iar în 2022 – 81 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în 2018 este de 61,5 miliarde de lei. Legea prevede o creștere a punctului de pensie care va intra în vigoare treptat, principalele prevederi urmând să se aplice de la 1 septembrie 2019, apoi treptat până în 2022.
Principalele prevederi:
Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.
Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Se menţine contractul de asigurare facultativă, cu modificări. Dacă acum se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive care să totalizeze cinci ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.
Se introduc masteratul şi doctoratul ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare
Proiectul prevede tot patru categorii de pensii: cea de limită de vârstă, anticipată, invaliditate şi de urmaş. Unele au suferit modificări de structură.
Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase ani. Începând cu al patrulea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.
Pensia de urmaş se menţine şi, în plus apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.
Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.
Noua lege prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.
Legea adoptată de deputați merge la promulgare la Administrația Prezidențială.
