Când problemele cu exproprierile de pe Centura de nord a Bucureștiului, tronsonul cuprins între Autostrada București – Pitești (A1) și Chitila (DN7) păreau să se apropie de o rezolvare, iată că în calea lucrărilor de modernizare și lărgire la patru benzi a arterei se ivește un alt obstacol, scrie Romanialibera.
Chiar la mijlocul tronsonului respectiv, Șoseaua de Centură este subtraversată de trei conducte magistrale, care asigură alimentarea cu apă a Bucureștiului. Francezii de la Apa Nova au cerut, în consecință, ca cele trei conducte, dintre care mai sunt utilizate doar două, să fie protejate de o structură de beton îngropată. Aceasta va feri cele trei țevi gigantice de eventualele tasări ale carosabilului, care le-ar putea afecta, cu consecințe dezastruoase pentru bucureșteni, care ar putea rămâne fără apă la robinete.
Construcția acestei structuri îngropate este o lucrare inginerească complexă, care presupune, printre altele, montarea unor grinzi de beton, din metru în metru, chiar pe amplasamentul viitoarei șosele. Surse din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) susțin că, cel mai probabil, se va lua decizia închiderii traficului pe această porțiune, pentru o perioadă de maximum 60 de zile.
Soluția nu este însă agreată de oficialii Poliției Române, care recomandă construirea unor bretele provizorii pe ambele părți ale Șoselei de Centură. ”Dacă se va proceda așa, lucrarea, care trebuie finalizată până la finele anului în curs, va fi întârziată cu cel puțin un an”, au declarat sursele citate. Și asta pentru că ar fi necesare noi exproprieri, care vor mânca și timp, și bani.
Nucii, italienii și americanii pot întârzia lucrarea
În plus, pe o parte a șoselei, în zona cu pricina, sunt plantați mai mulți nuci, care sunt protejați de lege, iar obținerea avizelor de la Mediu ar putea dura destul de mult. Tot pe această parte, sunt mai multe sere, dintre care una ar trebui demolată, cu despăgubirile de rigoare.
Ei bine, nici de cealaltă parte a șoselei nu lipsesc impedimentele. Aici se află un post de transformare al italienilor de la ENEL, care ar trebui mutat. Alți bani, altă distracție. CNADNR a început deja consultările cu asociațiile de transportatori rutieri, care vor fi cei mai afectați de măsura închiderii temporare a porțiunii respective din Șoseaua de Centură.
În ceea ce privește exproprierile, compania de drumuri încă mai are de furcă cu cinci proprietari de terenuri. În afară de Adriean Videanu, a cărui societate, Titan Mar, trebuie să cedeze o parte din teren, caz dezvăluit de România liberă la finele lunii mai, probleme mai pune și un cetățean american, patronul firmei Mega Company. Sursele din CNADNR au relatat că acesta face presiuni, inclusiv prin Ambasada SUA la București, pentru a nu fi expropriat. În orice caz, legea este clară: despăgubirile au fost virate în contul celor expropriați, iar dacă aceștia nu se conformează amplasamentele vor fi eliberate cu jandarmii și executorii judecătorești.
Lărgirea Șoselei de Centură durează de nouă ani
Lucrările de extindere a Centurii de Nord au început în 2007, fiind finalizate parțial în 2013. Pentru cei 20 km pe care se poate circula acum pe patru benzi, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a cheltuit aproximativ 400 milioane de lei, cu TVA. Numai că lucrările, licitate în mandatul lui Ludovic Orban la Ministerul Transporturilor, nu au inclus lărgirea şi a sectoarelor cuprinse între DN2 (Voluntari) şi A2 şi între DN7 (Chitila) şi A1. În atari condiţii, Şoseaua de Centură nu face legătura între cele două autostrăzi importante care pleacă din Bucureşti.
Acum, lucrările se mișcă ”cu talent” pe porțiunea cuprinsă între A1 și DN7, unde antreprenor este firma Delta ACM 93. Pe celălalt tronson de 11,2 km, cuprins între DN2 (Voluntari) și Autostrada Soarelui (A2), anul trecut a fost reziliat contractul cu firma Tehnologica Radion, al cărei patron, Teodor Berna, a avut serioase probleme cu legea. Contractul cu Tehnologica Radion fusese semnat în 2012, lucrările începuseră un an mai târziu, însă în februarie 2015, atunci când s-a produs rezilierea, stadiul fizic era de puţin peste 7%. În septembrie, lucrarea va fi scoasă din nou la licitație. – foto – zf.ro
