Accentuarea crizei economice, pe fondul pandemiei de coronavirus, a afectat deja câteva zeci de mii de firme, care angajează peste 1,2 milioane de salariați, iar primele efecte s-au văzut în suspendarea activității, în șomajul tehnic și disponibilizările de personal. Accentuarea crizei ar putea duce la un val semnificativ de insolvențe și falimente. Există însă o alternativă care poate salva multe dintre companii –concordatul preventiv, o procedură mai eficientă decât insolvența.
Este o realitate cruntă faptul că pandemia generată de virusul COVID-19 impactează economia românească. S-a depășit sfera unei predicții. Din ce în ce mai multe firme sunt afectate și resimt efectele negative ale suspendării activității.
Potrivit experților de la Sierra Quadrant, măsurile guvernamentale sunt bune, dar efectele acestora sunt doar pe termen scurt.
Pe termen mediu și lung, orice antreprenor trebuie să să gândească la cum va resuscita businessul.
Multe afaceri vor intra în faliment. Procedura insolvenței este cunoscută multora, ca fiind o modalitate legală de recuperare a creanțelor.
Pe de altă parte, procedura concordatului preventiv reprezintă un instrument juridic prin care este descurajată intrarea în insolvență a debitorului. Este o alternativă a creditorilor care își recuperează creanțele într-un cadru ordonat de măsuri destinate acoperirii creanțelor acestora.
Prin intermediul procedurii de concordat preventiv, firmele afectate de criză pot cere creditorilor şansa de a se redresa, evitând astfel procedura reorganizării judiciare, greoaie şi anevoioasă şi care de cele mai multe ori eşuează sau nu duce la rezultatul scontat.
Concordatul preventiv este avantajos pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.
În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.
Cui se adresează concordatul preventiv
Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situație financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relațiile cu partenerii comerciali și pentru creditorii care doresc să-și recupereze creanțele deținute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecție a intereselor economice.
Potrivit legislației, concordatul preventiv reprezintă contractul încheiat între debitorul aflat în dificultate financiară și creditorii săi care dețin cel puțin două treimi (2/3) din valoarea creanțelor acceptate și necontestate de debitor, omologat prin judecătorul sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare a întreprinderii sale prin care, de asemenea, să fie acoperite creanțele creditorilor împotriva sa.
Condiția este ca respectivii creditori să accepte și să sprijine măsurile financiare, în vederea redresării întreprinderii debitorului.
Pentru ca acordul să fie încheiat, este nevoie de mult tact și o analiză profundă a firmei pentru ca într-adevăr acest instrument să reușească.
”Aici intervine rolul profesionistului, al conciliatorului, care trebuie să fie un practician cu experiență. Este nevoie de toate argumentele necesare, personalizate profilului firmei, pentru a putea convinge creditorii să aleagă această metodă de salvare a afacerii, deopotrivă benefică. Creditorii trebuie să fie convinşi să accepte planul debitorului, precum şi să admită faptul că şi-ar putea încasa banii în condiţii mai avantajoase prin încheierea concordatului, decât în cazul falimentului debitorului”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Procedura nu poate fi aplicată debitorilor condamnați pentru infracțiuni economice, debitorilor care sunt deja în faliment ori care au mai beneficiat în trecut de procedura concordatului preventiv.
”S-a avut în vedere protecţia debitorului onest, care nu are intenţia de a înşela creditorii sau de a tergiversa procedura. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a concordatului de către debitor atrage automat falimentul acestuia, fără posibilitatea de a mai cere judecătorului sindic reorganizarea judiciară.
Procedura de concordat preventiv are caracter judiciar, deoarece este aplicată de tribunal prin judecătorul sindic, și are un caracter secret și urgent, toate cererile fiind judecate în camera de consiliu cu precădere și de urgență.
Părțile sunt citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii, iar părțile aflate în străinătate vor fi citate prin intermediul mijloacelor rapide de comunicare.
”Este o procedură colectivă, deoarece sunt chemați să participe toți creditorii debitorului, care votează proiectul de concordat, acesta devenindu-le opozabil după ce a fost omologat chiar și în situația în care nu au semnat. Altă caracteristică a acestei proceduri este unitatea, deoarece la data constatării vor fi suspendate urmăririle individuale ale creditorilor dar și curgerea accesoriilor creanțelor acestora, pe perioada concordatului preventiv omologat creditorii nu vor putea cere deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului”, explică Neacșu.
Efectele concordatului preventiv
Procedura de concordat preventiv suspendă orice urmărire individuală împotriva debitorului şi curgerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită a creanţelor contra debitorului, precum şi curgerea dobânzilor, penalităţilor şi a oricăror alte cheltuieli aferente creanţelor.
În plus, pe perioada concordatului preventiv omologat, nu se poate deschide procedura insolvenţei faţă de debitor.
Legislația prevede că orice creditor care deţine un titlu executoriu poate adera la concordat. Cererea de aderare se depune la conciliator, acesta incluzând-o în tabloul creditorilor concordatari.
Dacă în termen de 18 luni nu au fost îndeplinite obligaţiile prevăzute în concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea conciliatorului, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni faţă de durata iniţială.
”Scopul acestei proceduri este acela de a renegocia direct sau colectiv, cu majoritatea creditorilor, modalități si termene de acoperire a creanțelor care să permită debitoarei redresarea economică și în acelasi timp să ofere creditorilor o perspectivă mai bună de recuperare a creanțelor față de procedura insolvenței”, afirmă Neașcu.
Urmare a procedurii de concordat preventiv, creditorii nu pot deschide procedura insolvenţei faţă de debitor, însă, având în vedere termenele scurte asociate procedurii, determină recuperarea creanțelor detinute mult mai rapidă decât în procedura de drept comun sau în procedura insolvenței.
”Evitarea insolvenței elimină și dezavantajul defavorizării acestuia pe piața relevantă, care ar duce la o scădere a încasărilor acestuia și, pe cale de consecință, a capacității de acoperire a creanțelor. Un alt avantaj pentru creditori este că procedura suspendă curgerea termenului de prescripție a dreptului de a solicita executarea silită, prin semnarea acordului de concordat, astfel încât creditorul semnatar nu riscă să piardă posibilitatea de a valorifica titlul executoriu deținut împotriva debitorului”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.
