Spațiul public și emoțiile

Un studiu de pionierat realizat de doi profesori ai Universității din Lleida (Spania) a identificat modul în care spațiile publice ne afectează emoțional, în funcție de gen.

Potrivit studiului publicat în The Conversation de prof. dr. Daniel Paul Agusti și prof. Montserrat Guerrero Lladós, la un moment dat, mulți oameni au experimentat frica sau stresul pe stradă. Deși spațiile publice sunt aceleași, experiențele celor care ies fie să se relaxeze, fie să se deconecteze de la viața casnică sau de la locul de muncă, sunt, la nivel individual, diferite. Spațiu important în viața noastră, strada este un loc care ne aduce emoții pozitive sau negative.

În general, municipalitățile investesc sume semnificative pentru curățenia, amenajarea sau modernizarea spațiilor publice – străzi, piețe, parcuri – prin schimbarea amenajării urbane, un număr mai mare de becuri stradale sau bănci ori o vegetație abundentă. Acestea nu se traduc, obligatoriu, și printr-un confort sporit al oamenilor.

Practic, acestea sunt doar intervenții formale care nu au în vedere și măsura în care îmbunătățesc emoțiile oamenilor aflați în spațiile publice.

Identificarea emoțiilor

În mod tradițional, emoțiile au fost identificate prin cercetări, dar această abordare are și unele probleme. Problema principală este că oamenii mint – conștient sau inconștient, uită lucruri, nu vor să admită că ceva îi sperie sau nu completează corect chestionarul.

În ultimii ani, datorită miniaturizării (și scăderii costurilor) unor dispozitive medicale, există și metoda măsurării unor parametri biologici, pentru că oamenii se pot mișca pe stradă cu instrumente care le măsoară emoțiile.

Un indicator al acestora este ritmul cardiac. Când spunem că cineva are o frecvență cardiacă de 60 de bătăi pe minut, se poate deduce că timpul dintre bătăi este de o secundă. Dar, de fapt, în timpul acelor 60 de secunde, frecvența fiecărei bătăi variază pentru a se adapta schimbărilor prin care trece persoana. Măsurarea acestor variații face posibilă identificarea schimbărilor în emoțiile trăite.

Aceste modificări ale intervalelor dintre bătăi pot fi măsurate cu instrumente precum benzile de ritm cardiac pe care le folosesc sportivii. Dacă aceste informații sunt corelate cu o anumită locație (de exemplu, cu GPS-ul unui telefon mobil), putem ști care locații sunt asociate cu modificări ale bătăilor inimii și pot fi căutate posibile cauze.

Reacții diferite în funcție de sex

Modificările ritmului cardiac dezvăluie unele diferențe semnificative în modul în care grupurile de oameni experimentează spațiul public. De exemplu, ele fac posibilă identificarea schimbărilor în percepția spațiului în funcție de gen.

Într-unul dintre primele teste efectuate pentru identificarea acestor schimbări, care a avut loc în centrul istoric al orașului Lleida (Spania), rezultatele au arătat că femeile au experimentat un grad de stres cu 17,34% mai mare decât bărbații pe tot parcursul experimentului. În plus, 20,51% dintre femeile participante au evaluat unele dintre spațiile vizitate ca fiind „neplăcute”, comparativ cu 8,6% dintre bărbați. De asemenea, au fost identificate diferențe semnificative în spațiile care au generat aceste emoții.

Femeile au avut tendința de a avea niveluri mai mari de stres pe străzile pietonale înguste, mai ales dacă existau alte persoane sau vehicule parcate, creând zone cu vizibilitate redusă. În schimb, bărbații au fost mai stresați de parcuri, grădini și străzi comerciale aglomerate.

Ceva curios a fost observat tocmai în parcuri și grădini. Aceste locuri păreau să producă femeilor un sentiment de bine, în timp ce la bărbați sentimentul comun era stresul. Acesta este un exemplu al modului în care același loc poate fi perceput diferit de grupuri diferite.

De asemenea, este important de subliniat că, atunci când au identificat emoțiile trăite pe parcursul experimentului, femeile și-au exprimat frica și tristețea mai des decât bărbații. Bărbații aveau tendința de a-și exprima bucuria și furia.

Cunoașterea originii acestor emoții poate ajuta autoritățile, administratorii respectivelor spații, să proiecteze spații publice care să abordeze problema bunăstării și a sănătății mentale a populației. Puțini dintre noi conștientizăm stresul creat de mobilierul stradal, de lipsa sau excesul indicatoarelor și semnalizărilor rutiere sau de amplasarea unor obstacole pe trotuare ori de zgomotul din spațiul public.

Planificarea orașului bazată pe emoții

Odată cu pandemia de COVID-19, a fost observată o creștere a anxietății și a fricii de a ieși afară . Cunoașterea originii acestor emoții ne permite să cunoaștem cauzele acelei situații și să proiectăm spații publice care să abordeze problema bunăstării și sănătății mintale a populației.

Microspațiile pe care le vedem în fiecare zi, cum ar fi trecerile de zebră, trotuarele înguste și mașinile parcate, pot fi pot fi puse în legătură cu senzația de bine sau rău într-un loc public.

Spațiile prietenoase cu oamenii sunt cele care dau un sentiment de siguranță, de calm și ordine, de lucru așezat. Din acest motiv cei care proiectează spațiile publice ar trebui să aibă în vedere că ele trebuie ”să dea” bine nu doar pe planșetă, nu doar pentru bugete, ci să fie, în primul rând, pentru oameni.