Acasă Economie Strategia de Dezvoltare a județului Ilfov ”ORIZONT 2020”

Strategia de Dezvoltare a județului Ilfov ”ORIZONT 2020”

DISTRIBUIȚI

DE LA CONVERGENȚĂ LA COMPETITIVITATE

În prima ședință din acest an, consilierii județeni au votat în unanimitate Strategia județului ”Orizont 2020”. Strategia de dezvoltare a județului Ilfov, care ar trebui pusă în aplicare până în 2020, se întinde exact pe durata noului ciclu bugetar european. La nivelul Uniunii Europene, fiecare stat și regiune trebuie să-și stabilească propriile direcții de dezvoltare prin intermediul strategiilor, astfel încât nivelul de dezvoltare al statelor membre și diferitelor regiuni să se apropie și să se compatibilizeze, într-o încercare de a elimina discrepanțele economice și sociale. Principalele obiective ale strategiei europene vizează ocuparea forţei de muncă, inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia, fiecare dintre aceste direcții trebuind preluate și adaptate la nivelul fiecărui stat și regiune.

Odată cu noul ciclu bugetar, Regiunea București – Ilfov, din care face parte județul, a trecut de la ”Convergență” la ”Competitivitate regională și ocuparea forței de muncă”. Dacă până în 2013 banii europeni au fost (sau ar fi trebuit) să meargă preponderent către dezvoltarea infrastructurii (căi de comunicație, aducțiuni de apă și canal etc.), începând cu acest an fondurile structurale alocate României vor trebui direcționate către proiecte care generează creșterea competitivității economice, inovația și eficiența energetică. Acest lucru se poate vedea din modul în care a fost structurat bugetul european: 60% din FEDR – proiectelor care țin de competitivitatea IMMurilor, cercetare și dezvoltare, 20% – proiectelor de infrastructură și 20% – eficiență energetică și energii regenerabile.

 Marele avantaj 

Consultantul ales de Consiliul Județean a identificat că, dată fiind proximitatea cu Capitala și modul în care cele două entități administrative sunt poziționate una în raport cu cealaltă, Ilfovul a devenit opțiunea preferată de locuit, aflat în imediata vecinătate a unei piețe de muncă ofertantă. În același timp, dinamica mediului de afaceri, precum și excelenta conectivitate a județului poziționează Ilfovul ca un loc preferat pentru întreprinzători și investitori.

Strategia de Dezvoltare a județului va fi orientată în următorii ani către consolidarea competitivității ilfovene în contextul vecinătății cu municipiul București, creșterea calității vieții, asigurarea unui grad de mobilitate și accesibilitate ridicat pentru rezidenții și mediul de afaceri și creșterea capacității instituționale în administrație.

Pentru atragerea investitorilor și capitalurilor, Consiliul Județean își propune să deruleze o serie de acțiuni de marketing, care ar putea merge până la acordarea de facilități și realizarea unui inventar al terenurilor și proprietăților care să fie promovat către potențialii investitori. De asemenea, se au în vedere parteneriate cu regiuni/departamente din alte state.

Tot pentru atragerea și sprijinirea investitorilor se are în vedere dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri prin dezvoltarea unui parc industrial, a unui parc tehnico-științific și a unui parc logistic.

Pentru educația și promovarea antreprenorilor vor fi sprijinite incubatoarele de afaceri și vor fi dezvoltate servicii de asistență pentru antreprenori, cazurile de succes vor fi promovate.

Cercetarea, dezvoltarea și inovarea ilfovene vor fi susținute prin încheierea unor parteneriate strategice și poziționarea județului ca ecosistem de inovare. Acestea vor putea fi realizate prin dezvoltarea infrastructurii de Cercetare – Dezvoltare – Inovare (CDI), în special pentru domeniile agroalimentar și farmacie/medicină, facilitarea interacțiunii dintre universități și medul de afaceri, în special prin dezvoltarea de clustere, participarea la târguri, evenimente și pe rețele de specialitate.

Turismul poate fi dezvoltat prin inventarierea și documentarea siturilor de patrimoniu natural și construit din județ, reabilitarea siturilor de patrimoniu construit și introducerea acestora în circuitul turistic, amenajarea și dotarea siturilor naturale, valorificarea forturilor din jurul Bucureștiului.

În ceea ce privește îmbunătățirea accesului comunității la servicii publice, strategia propune reabilitarea și extinderea infrastructurii de utilități publice – apă – canalizare, reabilitarea și extinderea infrastructurii de furnizare a curentului electric, extinderea și managementul infrastructurii de colectare, procesare și depozitare deșeuri, precum și reabilitarea și extinderea infrastructurii de furnizare a gazelor naturale (sunt vizate Buftea, Bragadiru, Măgurele, Berceni, Copăceni, Dobroeşti, Dragomireşti, Nuci, Petrăchioaia, Ştefăneşti, Tunari, Vidra, 1 Decembrie).

Serviciile sociale vor putea fi dezvoltate prin reabilitarea și extinderea infrastructurii de educație pentru preșcolari, reabilitarea infrastructurii de sănătate, modernizarea și îmbunătățirea dotării pentru intervenții în situații de urgență și realizarea unui sistem integrat de inventariere și gestiune la nivel județean, inclusiv analiza interacțiunii cu municipiul București.

 Ambiții mari

 Printre proiectele votate de consilieri în cadrul acestei strategii mai sunt incluse înființarea unui serviciu de transport public pentru județul Ilfov, administrat de Asociația de Dezvoltarea Intracomunitară (A.D.I.) sau Autoritatea Executivă de Transport Metropolitan București (AETMB), înființarea unui centru de control și coordonare pentru transportul public în județul Ilfov, realizarea unei rețele de noduri intermodale corelate cu traseele de transport public județean,  modernizarea rețelei de cale ferată din jurul municipiului București, înființarea unei linii de cale ferată de la Gara de Nord până la Aeroportul Internaţional Henri Coandă (AIHCB). Pentru partea de agrement se are în vedere amenajarea unor căi de circulație pentru bicicliști, pe trasee de cicloturism

În strategie au fost incluse și drumurile județene care ar trebui reabilitate și modernizate în următorii ani: DJ 401 A, km 0+000 (Vidra) – km 28+209 (Domneşti), DJ 300, km 0+000 (Pantelimon DN3) – km 12+430 (Şindriliţa DN 2), DJ 101, km 12+970 (Baloteşti) – 37+549 (Sitaru), DJ 401, km 6+520 (Centura Bucureşti) – km 19+000 (limita judeţului Giurgiu), realizarea infrastructurii de transport pentru centrul intermodal de marfă de la Moara Vlăsiei, realizarea legăturii rutiere între centura București – Corbeanca si DJ 101 (Periș) si modernizarea DJ 101A Peris –Corbeanca, realizarea legăturii rutiere între China Town, dezvoltarea adiacentă acesteia şi drumului județean 200, realizarea pasajului rutier între Bd. Prelungirea Ghencea şi DJ 602 (Domnești), modernizarea DJ 300 (orașul Pantelimon) – DN2 (cu pasaj peste centura București), legătura Dj 602- Centura București – Prelungirea bd. Timișoara, Legătura DJ 301 (Cernica) – DJ 401 (Berceni), Legătura A3 (Tunari) – Terminal Aeroport Otopeni (Otopeni).

Strategia ”Orizont 2020” este structurată pe trei capitole. Pornind de la cadrul european, trecând prin analiza la zi a situației în care se alfă județul, documentul detaliază până la nivelul proiectelor care pot fi realizate în noul exercițiu bugetar, precum și stabilirea (atât cât se poate face în acest moment) a responsabilităților și potențialilor parteneri care pot contribui la realizarea acestor planuri.

Este o strategie care pune pe primul plan dezvoltarea prin stimularea investițiilor în educație și economie, partea de protecție socială având o componentă mai redusă și în foarte multe cazuri prin parteneriatul public-privat.

1 COMENTARIU

  1. domnule presedinte,va doresc multa sanatate,si tot ce va doriti,si vas ruga poate anul acesta,comuna petrachioaia va avea gaze,cu ajutorul consiliului local,daca nu ma insel este singura comuna din apropierea bucurestiolui care nu are gaze,nu mai vorbim de apa canalizare,modernizare drum[trotuare,podisti etc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

nineteen + ten =