SIVECO, cea mai mare companie de IT din România, cu o cifră de afaceri importantă, este implicată, potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, într-o reţea de evazionişti care a dat statului o ţeapă de peste zece milioane de euro.
Ofiţerii de la “Economic” şi procurorii bucureşteni au descins, la 9 septembrie curent, la şapte adrese din Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu, acolo unde îşi au sediile firmele şi persoanele vizate de anchetatori. Oamenii legii spun că, din 2009, reprezentanţii SIVECO au făcut afaceri cu diverşi indivizi, pe numele cărora s-au înfiinţat zeci de firme considerate fantomă. Compania, care de-a lungul timpului a avut contracte cu multe ministere şi cu alte instituţii ale statului, cumpăra de la administratorii firmelor (care existau doar pe hârtie) servicii informatice pentru care achitau sute de mii de euro, deși este unul din cei mai mari producători de softuri şi programe IT. Totul însă se făcea pentru ca societatea să nu mai aibă, scriptic, la final de an, niciun fel de profit, pentru a nu mai plăti impozite către stat. Reprezentanţii SIVECO, printre care şi unul dintre acţionarii principali, Irina Socol, sunt învinuiți că aveau înţelegeri cu patronii firmelor-fantomă, astfel încât aceştia, după ce scoteau banii de la bancă, îşi opreau un comision care varia între doi şi şapte la sută din valoarea tranzacţiei, iar apoi returnau către plătitor restul banilor care reprezentau costul contractelor încheiate numai pentru a trage în piept statul.
Banii erau aduși în sacoșe
Unii dintre cei care au făcut afaceri cu SIVECO sunt țigani din satul Sinteşti, comuna Vidra, județul Ilfov, vizibili pentru că şi-au făcut avere şi şi-au ridicat palate din afaceri necurate, în special cu fier vechi. Așadar, țiganii de aici au ajuns să furnizeze servicii informatice firmei SIVECO.
Există varianta potrivit căreia, după ce SIVECO achita programele IT respective, reprezentanţii firmelor-fantomă retrăgeau banii de la sucursalele bancare şi îi duceau, în sacoşe, la compania din București. Deocamdată, în acest caz, Irina Socol a fost arestată preventiv pentru 30 de zile.
Scurt istoric
Așadar, Irina Socol, preşedintele companiei SIVECO şi unul dintre principalii acţionari, este unul dintre cei mai importanţi şi mai influenţi oameni din industria IT locală. Istoria ei începe cu celebra unitate ICI, de pe Bulevardul 1 Mai din Capitală, un institutut de pe vremea lui Ceauşescu, care se ocupa de calculatoare şi informatică. Imediat după Revoluţie, o bună parte din cei care au lucrat acolo au intrat în această industrie, înfiinţându-şi propriile firme, unele dintre ele ajungând celebre, precum Computerland, controlată de Nicolae Badea, sau SIVECO. Irina Socol, alături de soţul ei, Alexandru Rădăşanu, plus alţi parteneri tot de la ICI, au înfiinţat SIVECO în anul 1992, iniţial executând lucrări pentru o companie franceză. De-a lungul anilor, SIVECO a trecut de la outsourcing la crearea propriilor programe informatice şi softuri. SIVECO a ajuns unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii IT de pe piaţa locală, câştigând foarte multe contracte scoase la licitaţie de stat prin diferite instituţii guvernamentale.
Unul dintre cele mai cunoscute contracte din IT a fost cel pentru Casa de Asigurări de Sănătate, care a depăşit 100 milioane de euro. În acest contract, SIVECO a lucrat alături de HP şi Oracle, nume mari din industria IT mondială. De asemenea, SIVECO a furnizat programe pentru sistemul naţional de învăţământ.
În 2005, fondul de investiţii polonez Enterprise Investors şi divizia de investiţii a gigantului american Intel au cumpărat 32% din SIVECO, într-o tranzacţie evaluată atunci la zece milioane de euro (12 milioane de dolari), evaluând astfel toată compania la 30 milioane de euro.
În 2013, cele două fonduri au ieşit din SIVECO, acţiunile fiind răscumpărate de Irina Socol şi ceilalţi parteneri din companie, într-o tranzacţie rămasă confidenţială. Tranzacţia de răscumpărare a pachetului de 30% a fost finanţată printr-un împrumut luat de la Raiffeisen Bank, care a fost garantat cu acţiunile respective. Conform înregistrării făcute la arhiva de garanţii, Raiffeisen a acordat un împrumut de 14,7 milioane de dolari (11 milioane de euro) celor cinci fondatori ai Siveco: Irina Socol, Alexandru Rădăşanu, Florin Ilia, Aurora Crusti şi Daniela Bichir. ”Tranzacţia a evaluat SIVECO la o valoare mai mare decât în anul 2005, în condiţiile în care am şi crescut foarte mult. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în perioada aceasta, am crescut mult, ne-am întins pe internaţional puternic. Dar am reuşit să găsim cu ei o soluţie prin care noi să fim mulţumiţi şi să o considerăm o tranzacţie avantajoasă pentru noi”, spunea Irina Socol, directorul executiv al Siveco, într-o discuţie cu Ziarul Financiar în ianuarie 2014. ”Dacă nu am avea un teren solid în ceea ce priveşte prezentul şi viitorul nu am fi făcut acest lucru. Poţi să faci o asemenea tranzacţie atunci când ştii că într-adevăr ai un teren solid sub picioare, ştii pe ce mizezi, ştii ce ai construit pe următorii trei ani, ştii la ce te aştepţi, ce ţi se va întâmpla în anul 2014”.
În 2013, SIVECO a avut afaceri de 65 milioane de euro, iar planul pentru următorii ani era să ajungă la 100 milioane de euro. ”Anul 2013 a fost identic cu 2012. A fost un an OK şi din punctul de vedere al cifrei de afaceri – cu o creştere probabil de 1-2%. Anul acesta vrem să creştem cu 10%. Dar în anul 2014 vorbim de o creştere de 10-15% şi suntem optimişti că o vom obţine. O cifră de 65 de milioane de euro pe care am avut-o în 2012 şi 2013 nu este o valoare mică. 65 milioane de euro pentru o firmă de soft este o valoare mare, iar anul acesta sperăm să depăşim 70 de milioane de euro. În ceea ce priveşte veniturile de pe pieţe internaţionale, acestea au avut o pondere de circa 30% în venituri anul trecut. Scopul nostru este ca pe internaţional să ajungem la 50% din cifra de afaceri”, declara Irina Socol.
Irina Socol a condus cu mână de fier Siveco, o companie extrem de închisă, din care prea puţine informaţii au ieşit la iveală de-a lungul anilor. De altfel, prezenţa Irinei Socol în spaţiul public a fost extrem de discretă, ea participând doar la evenimentele profesionale din industrie. Totuşi, de-a lungul anilor, au apărut în presă speculaţii referitoare la faptul că SIVECO era de multe ori favorită la contractele publice indiferent de guvernare, acuzaţii respinse de companie. Şi participarea şi câştigarea acestor licitaţii au un preţ care trebuie plătit, iar acest lucru ar putea să aibă legătură cu cazul de evaziune fiscală în care este implicată Socol. ”În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei compani producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009 -2013, în valoare de aproximativ zece milioane de euro”, anunță într-un comunicat de presă Poliţia Română. Din cercetări a reieşit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.
