Cătălin DRAGOMIR
Răbdarea românului are totuși limite. O fi el descurcăreț și găsește soluții cum nici nu te aștepți, însă ceea ce se întâmplă acum cu prețurile la carburanți depășește chiar și ingeniozitatea românească. Pentru că nu este vorba doar despre cerere și ofertă.
Am înțeles că prețul carburanților e sus din cauza cotațiilor internaționale de pe bursă, a războiului din Ucraina, care pare că va mai dura, că și în America galonul de benzină a depășit cinci dolari, că e criză la nivel global. Înțelegem și că vreo 40 la sută din prețul de la pompă al carburanților înseamnă accize de care statul, evident, nu se poate lipsi.
Vedem însă că prin alte părți, tot din Uniunea Europeană, statul intervine totuși în favoarea consumatorilor. Exemplul pe care îl laudă toată lumea e Ungaria, unde Guvernul a plafonat prețul (deși în paralel a stabilit și reguli complementare), dar și alte țări au înțeles că totuși s-a întins prea mult coarda. În România, prețul la pompă la fel ca în Italia, Franța și chiar mai mare ca în Spania, Bulgaria și alte țări cu care ne tot place să ne comparăm în materie de statistici. Presa alarmistă toarnă gaz pe foc, alimentează panica și dă apă la moară benzinarilor, anunțând că septembrie ne prinde cu 15 lei litrul de motorină. Chiar așa?
Întrebarea se pune: Chiar nu are pârghii statul să intervină, chiar temporar, pe această piață?
Până una, alta, românii încep să se organizeze și protestează la nivel individual, fiecare cum poate. Unii cumpără de 42 de bani benzină și așteaptă restul la moneda de 50 de bani, alții blochează pompa minute bune până când curăță parbrizul și cumpără o cafea.
Dar pe 30 iunie se anunță un mare protest mare la nivelul întregii țări.
Va interveni Guvernul până atunci? Pentru că speculanții nu dau semne că vor face pasul înapoi și scumpesc aproape zilnic carburanții.
