Acasă Info Local TRANSPARENȚĂ SAU INDIFERENȚĂ?

TRANSPARENȚĂ SAU INDIFERENȚĂ?

DISTRIBUIȚI

1

 

O monitorizare a transparenței instituțiilor statului realizată de Alianța pentru o Românie Curată arată că instituţiile publice ”nu dau doi bani” pe cetățenii care le asigură bugetul prin taxe și impozite. În urma analizei publicării rapoartelor anuale de activitate, obligaţie stipulată de Legea 544/2001, pe site-urile oficiale ale instituţiilor sau transmiterea către orice cetăţean care cere acest lucru, reiese că transparența statului român tinde să se opacizeze.

Aşadar, pe de-o parte, a fost testat gradul de transparență a instituțiilor, verificând site-urile ministerelor, primăriilor de orașe reședință de județ și consiliilor județene pentru a observa dacă raportul de activitate, aferent anului 2014, pe bani publici este la vedere. Verificarea a avut loc în ultimele zile ale lunii mai a.c., deşi rapoartele trebuiau să fie publicate din luna martie.

Pe de altă parte, s-a cerut instituţiilor respective transmiterea rapoartului anual de activitate pe anul 2014, pentru a testa responsivitatea instituţiilor publice. Ei bine, situația nu e grozavă deloc!

 

Doar 4 din 18 ministere au rapoarte de activitate pe 2014 (faţă de 11 pe anul 2013)

Numai 4 dintre cele 18 ministere actuale au publicat pe site, până la jumătatea anului, raportul de activitate pe anul 2014: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Dintre ministere, numai 5 au răspuns în termenul legal de 10 zile. Se remarcă în mod special Ministerul Educaţiei Naţionale, care a revenit în aceeaşi zi cu un răspuns, deşi a transmis că raportul este în curs de finalizare şi că va fi comunicat atunci când va fi gata, lucru care încă nu s-a întâmplat. De altfel, MEN stă deosebit de prost la capitolul transparenţă, acesta neavând niciun raport de activitate publicat pe site.

Din aceeaşi categorie a ministerelor lipsite de transparenţă mai fac parte Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Ministerul Culturii şi Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

La polul opus stă Ministerul Apărării Naţionale, care a publicat pe site rapoartele din 2004 până în prezent, urmat de Ministerul Justiţiei care a început tot cu 2004 dar care încă nu a publicat rapoartele pe 2013 şi 2014.

Ministerul Muncii Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul pentru Societatea Informaţională sunt singurele care au solicitat, conform legii, amânarea furnizării unui răspuns.

Despre mai puțin de jumătate dintre consiliile judeţene se știe ce au muncit anul trecut

 

Numai 19 consilii judeţene au rapoartele pe anul 2014 publicate pe site. Cu toate acestea, trebuie menţionat că unul dintre consilii are pe site rapoartele chiar dinainte de a se introduce obligaţia legală de a le face publice. Este vorba despre CJ Argeş, care are disponibile pe site toate rapoartele din 2000 până în prezent, cu excepţia anilor 2013 şi 2007.

La polul opus, topul ruşinii în materie de transparenţă cupinde CJ Bacău, CJ Brăila, CJ Braşov, CJ Buzău, CJ Covasna, CJ Neamţ şi CJ Vrancea, care nu au publicat niciun raport de activitate pe site.

Şi în acest caz sunt mai puţine rapoarte pe anul 2014 publicate decât pe 2013 (19 faţă de 25 în anul 2013). Dintre cele 42 de consilii judeţene, 13 nu au răspuns în termenul legal de 30 de zile la cererea prin care li se solicita raportul, iar 5 au oferit un răspuns considerat incomplet (au sugerat căutarea pe site, fără a preciza locul exact sau au transmis că nu este gata).

Deşi nici un consiliu județean nu a cerut, conform legii, amânare pentru a putea răspunde în 30 de zile, 3 dintre răspunsurile primite au depăşit limita de 10 zile stabilită prin Legea 544/2001. Aşadar, 16 din 42 de consilii judeţene se află în afara legii în ceea ce priveşte accesul la informaţii de interes public.

De remarcat este Consiliul Judeţean Vrancea, care a răspuns după 43 de zile solicitării şi a oferit link-ul către rubrica din site-ul instituţiei unde ar fi trebuit să fie raportul, însă acesta nu a putut fi găsit nici acolo şi nici în vreo altă secţiune. Din cauza depăşirii termenului legal, acest caz a fost înregistrat ca ”Lipsă răspuns”.

Cel mai interesant caz este cel al CJ Braşov, care a anunţat într-un răspuns venit la 66 de zile după trimiterea cererii că preşedintele este suspendat din funcţie şi că nu există rapoarte pe 2013 sau 2014. Din cauza depăşirii termenului legal şi acest caz a fost înregistrat ca ”Lipsă răspuns”.

C.J. Ilfov stă bine la capitolul transparență

Ca observaţii, 6 consilii judeţene au trimis raportul la cerere, deşi acesta nu apare şi pe site-ul instituţiei: CJ Bihor, CJ Călăraşi, CJ Dolj, CJ Neamţ, CJ Prahova şi CJ Vâlcea.

Situaţia inversă se regăseşte în 5 cazuri: CJ Caraș-Severin, CJ Cluj, CJ Galaţi, CJ Sălaj şi CJ Vaslui având raportul de activitate pe site, însă fără să-l ofere şi la cerere.

În total, 19 consilii judeţene respectă legea în privința raportului de activitate pe 2014 pe site, şi 21 în ceea ce priveşte responsivitatea (au trimis raportul la cerere), dar numai 14, adică o treime din toate, se pot mândri că sunt în regulă la ambele capitole: CJ Alba, CJ Argeş, CJ Dâmboviţa, CJ Giurgiu, CJ Harghita, CJ Hunedoara, CJ Iaşi, CJ Mureş, CJ Olt, CJ Satu Mare, CJ Sibiu, CJ Suceava, CJ Timiş şi CJ Tulcea.

CJ Ilfov stă bine la capitolul transparență, instituția coordonată de Marian Petrache având publicate pe site ultimele rapoarte de activitate.

 

Nepăsare mare în Capitală și la primăriile reședință de județ

 

Din 46 de primării verificate (40 ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi 6 ale sectoarelor din Bucureşti), mai puţin de jumătate (20) au raportul de activitate pe anul 2014 disponibil pe site. Între acestea nu se află niciuna dintre primăriile de sector ale Bucureştiului.

Primăria Ploieşti este singura care a publicat toate rapoartele de activitate din 2001 până în prezent.

Topul ruşinii este reprezentat de Alba-Iulia, Sectorul 2 şi Sectorul 5 din Bucureşti, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea Ciuc, Slatina, Suceava, Târgovişte, Tulcea şi Vaslui, care nu au niciun raport de activitate pe site.

Şi aici, numărul de instituţii care au publicat raportul de activitate pe site a scăzut, de la 30 în 2013 la 20 în 2014.

În ceea ce priveşte cazurile extreme se remarcă Primăria Constanţa, unde rapoartele erau iniţial prezente, dar împărţite în două secţiuni. Cele din mandatul curent erau în profilul primarului, iar cele din mandate anterioare se găseau în rubrica dedicată consiliului local. Ambele secţiuni au dispărut între timp, prima din motivul demisiei primarului, iar a doua din motive necunoscute.

La cererea trimisă, numai Primăria Târgu Mureş a răspuns în termenul legal de 10 zile, celelalte autorităţi nesolicitând nici măcar amânarea furnizării unui răspuns. Dintre toate instituţiile monitorizate, primăriile au cel mai lung timp de răspuns.

Intenție sau neputință?

 

Pe parcursul colectării de date au fost descoperite diverse practici care arată cât de mult (sau cât de puţin) ţin autorităţile publice la transparenţă. Un exemplu este lipsa de standardizare a rapoartelor şi a locului în care acestea se regăsesc. Astfel, apar diferenţe de titlu (Raport activitate, Raport al primarului/preşedintelui, Raport anual, Raport de evaluare, Evaluare a situaţiei etc.), şi diferenţe de loc, în unele cazuri rapoartele fiind ascunse în locuri obscure din website sau neavând o trimitere directă de pe pagina principală. În cazul Primăriei Sibiu de exemplu, s-au putut găsi rapoartele de activitate numai folosind motorul de căutare, acestea fiind postate în rubrica anunţuri la grămadă cu alte documente. În cazul Primăriei Botoşani, rapoartele sunt în rubrica dedicată declaraţiilor de avere, fără să existe vreun indicator de îndrumare către acestea în meniu sau alte zone ale site-ului. Un caz similar este cel al Primăriei Braşov, unde numai ultimul raport anual poate fi descoperit pe site. În acest caz, am schimbat manual textul din link-ul raportului pentru a ajunge, în mod pur intuitiv, la rapoarte din ani anteriori, care altfel nu erau disponibile pe site.

Deşi cazurile menţionate se încadrează în litera legii, se vede clar că autorităţile nu sunt dăruite transparenţei ca unealtă democratică şi adesea preferă să nege sau să îngreuneze accesul cetăţenilor la informaţii, fie cu intenţie, fie din neputinţă.

Similar, au fost cerute rapoartele de activitate şi de la Banca Naţională a României, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate aceste instituţii au răspuns în termenul legal de 10 zile, oferind şi trimiteri către rubrica de pe site unde rapoartele erau disponibile.

 

Deci…

 

Dacă la nivelul acesta nu se răspunde, atunci la primăriile localităților mici ce pretenții să avem? Probabil că în localitățile mici nici nu se cunoaște faptul că trebuie întocmit un asemenea raport, iar despre publicarea lui pe site-ul propriu…Despre dreptul cetățenilor de a-l cere, să mai vorbim?… – VLAD CRISTEA, sursa – România Curată

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

4 × four =