Acasă Info Local TRANSPORTUL ÎN COMUN, MAREA ŞI DELICATA PROBLEMĂ A ILFOVULUI

TRANSPORTUL ÎN COMUN, MAREA ŞI DELICATA PROBLEMĂ A ILFOVULUI

DISTRIBUIȚI

Marian Petrache, președintele Consiliului Judeţean lfov, a propus, la 28 noiembrie, la Otopeni, în cadrul unei întâlniri cu toți primarii din localitățile județului, formarea unei echipe de negocieri care să discute cu reprezentanții Ministerului Transporturilor problema transportului în comun la nivelul județului. Din echipă vor face parte și trei primari aparținând tuturor formațiunilor politice reprezentate la nivel de judeţ. 

Preşedintele Consiliului Judeţean a precizat că a avut numeroase întâlniri cu primarul general al Capitalei (peste 20), pentru a rezolva această problemă, dar concluzia este că nu Sorin Oprescu decide la RATB și că rezolvarea lucrurilor trebuie căutată în altă parte. Petrache s-a arătat dezamăgit și de activitatea Autorității Metropolitane de Transport (AMT), întrucât până la ora actuală aceasta nu a fost trecută sub tutela Consiliului Local al Muncipiului Bucureşti și a Consiliului Judeţean Ilfov, aşa cum prevede legea.

Bucureștiul poate subvenționa cu cinci – şapte milioane de euro anual transportul în comun în Ilfov, în condițiile în care oamenii care locuiesc în acest județ, dar lucrează în București, plătesc anual impozite pe venit de cel puţin 150 milioane de euro.

În condițiile în care vor fi scoase la licitație rutele de transport pentru următorii șase ani, Petrache se arată îngrijorat de imposibilitatea Ilfovului de a avea un oarecare control asupra condițiilor în care vor fi prestate aceste servicii, pornind de la prețul călătoriei și până la condițiile de transport.

“Trebuie să ne gândim ce vrem să obținem de la factorii de decizie, pentru că problema e groasă”, a spus Petrache, dând de înțeles că are suspiciuni în legătură cu corectitudinea licitației, cu atât mai mult cu cât AMT va ceda aceste servicii pentru următorii șase ani.

Opțiunea Ilfovului pentru acest serviciu este realizarea unui serviciu integrat și stabilirea unui tarif acceptabil, chiar dacă acest lucru nu este posibil peste noapte. “Trebuie făcute licitații atât pe preț, cât și în funcție de condițiile de transport, pentru că acum RATB ia pielea de pe primării”.

În paralel trebuie purtate discuții și cu reprezentanţii transportatorilor privați, tot legate de preț și calitate, dar și pentru a evita monopolul privat pe anumite trasee, care ar putea elimina transportul public în comun pe multe rute.

Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR) vrea selimine  RATB de pe traseele dintre Bucureşti şi Ilfov, susţinând că aceste trasee, au fost câştigate de membrii săi în 2008, printr-o licitaţie propusă şi susţinută de Ministerul Transporturilor, licitaţie a cărui termen a fost deja prelungit de două ori. Până la organizarea altor licitaţii, legea nu permite eliberarea altor licenţe de traseu pentru un alt trasportator, susţine COTAR.

Atenţie mare la starea tehnică a microbuzelor şi la preţurile exagerate!

Primarul comunei Glina, Marin Manole, a atenționat că la ora actuală autobuzele, aşa-numitele maxi-taxi, sunt adevărate ”sicrie pe roți” și a semnalat faptul că subvenția va rămâne, în continuare, o problemă delicată, întrucât 40% din populația județului este reprezentată de pensionari.

La rândul său, primarul comunei Chiajna, Mircea Minea, a spus că Regia Autonomă de Transport Bucureşti trebuie să acopere tot județul Ilfov, așa cum se întâmplă în București. Și el a ridicat problema stării tehnice a autobuzelor, subliniind că interesul este “atât al nostru ca primari, cât şi al cetăţenilor”.

Problema prețului a fost ridicată și de primarul localității Brănești, Niculae Cizmaru, care a exemplificat cu creșterea tarifului într-o perioadă relativ scurtă, de la alegeri și până acum acesta crescând cu peste 100%. El a propus realizarea unei analize a prețului, pentru a vedea dacă este justificat.

Rezolvarea problemei transportului public de călători în Ilfov ar putea avea oponenți chiar în râdul primarilor din judeţ, unii dintre ei având propriile interese în menținerea actualei situații. La Vidra, spre exemplu, localnicii au acuzat în mai multe rânduri că primarul Florin Niculae protejează interesele firmei din Giurgiu care asigură transportul între localitatea pe care o administrează şi București, societate comercială ale cărei servicii sunt rudimentare (nu există stații de oprire prestabilite, mașinile au o stare tehnică proastă și circulă după un program haotic, șoferii fac evaziune fiscală pentru că nu eliberează bilete, astfel încât din sumele colectate să acopere și eventualele amenzi rutiere).

Un exemplu similar poate fi întâlnit și la Dărăști, unde mașinile particulare de maxi-taxi circulă tot fără orar și doar atunci când toate locurile sunt ocupate.

Nu trebuie neglijată problema transportului pentru elevi, care, deși beneficiază de subvenție pentru transportul în comun în unele localităţi, șoferii îi evită pentru că ocupă un loc și nu le aduc un beneficiu imediat.

Mizeria şi evaziunea fiscală, mână-n mână

Cert este că urgent trebuie luate măsuri pentru ca ilfovenii să circule în condiţii mai bune. Este clar că patronii de maxi-taxi vor ţine cu dinţii să îşi desfăşoare activitatea bănoasă în judeţ pentru că îşi pot vedea liniştiţi de evaziunea fiscală şi de umplerea buzunarelor. Nu e un secret pentru nimeni că există interese, inclusiv politice, pentru ca astfel de firme să îşi continue activitatea în Ilfov.

Cine circulă cu maxi-taxi ştie că în loc de 18 locuri într-o maşină sunt ocupate 40, chiar dacă ARR se face că nu vede, că, sub diferite pretexte, nu se eliberează eliberează bilete, că dacă microbuzul se întâmplă să fie gol, şoferul merge cu 10km/h în speranţa că mai apare vreun călător, că geamurile sparte  pot fi înlocuite cu celofan, că uşa din faţă e închisă din interior şi legată cu sârmă…

 Iar lumea vrea în continuare maxi-taxi şi pentru că RATB-ul circulă la intervale mari de timp.

 Unii şoferi şi patroni de maxi-taxi vor însă şi RATB în zonă pentru că, nu-i așa, la capăt de linie se poate face lejer “transfer” de motorină, la preţ “redus”, din buzunarul statului în buzunarul privat …. Şi, nu-i așa, la o adică se poate face blat ca maşinile RATB să circule ”în gașcă” şi, întotdeauna, după un maxi-taxi.

 Aşadar, să circuli cu maşina personală, să faci naveta, nu e rentabil, să îţi iei bicicletă, în cazul în care locuieşti în localităţile de pe lângă Bucureşti şi lucrezi în Capitală, iarăşi nu se poate permanent, iar să aştepţi să se facă linii de metrou către toate cele 40 de localităţi din Ilfov, nici atât!

 Poate, totuși, cineva va vedea și va înțelege nevoia acestor oameni pentru un transport în comun civilizat și la un preț rezonabil…

Concret, cu ce se ocupă Autoritatea Metropolitană de Transport?!

 Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB) a luat fiinţă prin OG nr.21/2011 ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi desemnată să asigure politica privind planificarea strategica, monitorizarea şi avizarea activităţilor privind autorizarea, organizarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană Bucureşti, pentru transportul cu metroul, autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale şi transport naval. Zona metropolitană Bucureşti reprezintă denumirea generică a ariei geografice care cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.

 AMTB exercită atribuţiile care revin, potrivit Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi Consiliului Judeţean Ilfov, referitoare la înfiinţarea, autorizarea, organizarea, exploatarea, gestionarea şi controlul funcţionării serviciilor de transport public de persoane prin servicii regulate şi servicii regulate speciale între unităţile administrativ-teritoriale în zona metropolitană. CĂTĂLIN DRAGOMIR

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

thirteen − 2 =