Acasă Uncategorized VIS ILFOVEAN

VIS ILFOVEAN

DISTRIBUIȚI

 Europa – România Ilfov – Măgurele, fost sat, acum oraş…

 În câţiva ani… pol de competitivitate ştiinţifică

 ”Cred că astăzi putem să scriem primele rânduri dintr-un prezent pe care să-l transformăm mâine într-un viitorul foarte fericit!”

Francis Fukuiama,Prezentul Viitorului

 Europa – România Ilfov – Măgurele, fost sat, acum oraş…

 În câţiva ani… pol de competitivitate ştiinţifică

 ”Cred că astăzi putem să scriem primele rânduri dintr-un prezent pe care să-l transformăm mâine într-un viitorul foarte fericit!”  – Francis Fukuiama-Prezentul Viitorului

 

Sub acest motto s-a derulat dezbaterea publică pe tema înființării unui cluster hight-tech la Măgurele, inițiată de Consiliul Județean Ilfov alături de Institutul de Fizică ”Horia Hulubei”.

Proiecţia autorităţilor locale despre cum ar putea fi sau chiar despre cum va arăta zona Măgurele după dezvoltarea celui mai puternic laser din lume pare un vis, dar care poate avea şanse mari de materializare dacă actorii implicaţi în demers îşi înțeleg rolul şi importanţa în cadrul proiectului.

 

Prin acest proiect, cercetarea românească aduce plusvaloare cunoaşterii mondiale

Centrul de cercetare care va fi construit la Măgurele va avea două instrumente noi care aduc în ştiinţă lucruri inedite: laserii de mare putere şi un fascicul gamma (lumina extremă, dar invizibilă). Profesorul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” şi managerul ELI România prezintă cu însufleţire câteva dintre experimentele pe care le au în vedere cercetătorii la ELI-NP. Prin acest proiect, cercetarea românească aduce plusvaloare cunoaşterii mondiale. Dincolo de impactul ştiinţific, proiectul va avea și un puternic impact economic: “Aici mai avem mult de făcut, dar probabil că soluţia este ca împreună, mediul de cercetare cu mediul economic, să dăm un impuls sinergiei celor două aspecte ale vieţii sociale. Sperăm ca acest proiect să fie punctul de start al unui asemenea proces, astfel încât în câţiva ani să avem în jurul Bucureștiului un parc ştiințific, tehnic, aşa cum dl Marian Petrache (n.r. preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov) avea viziunea”, afirmă prof. dr. Zamfir.

Implementarea proiectului se va face prin contribuția tuturor centrelor de la Măgurele – Institutul de Fizică Nucleară, Institutul de Fizica Laserului şi Plasmă, Institutul de Fizica Materialelor, Institutul de Optoelectronică şi Institutul de Seismologie – iar cercetările interdisciplinare vor aduce la un loc medicina, biologia, chimia, geologia, ingineria din toate direcțiile.

Proiectul românesc a fost aprobat în urmă cu trei ani, moment în care cercetătorii de la Măgurele, împreună cu cercetători din întreaga lume au stabilit ce vor să facă, dacă pot să facă și cum pot să facă…

Prof. dr. Zamfir subliniază că acest laser “nu este cel mai mare, ci cel mai puternic laser din lume”. “Va fi la nivel de 2015, de 100 de ori decât cel mai puternic laser existent în ziua de astăzi. Puterea înseamnă câtă lumină poate să emită şi cu ce viteză loveşte o ţintă de material. Nu va fi Războiul Stelelor, toate aplicațiile vor fi civile. Va fi şi un sistem gamma, tot o lumină, o lumină invizibilă. Performanţele acestui sistem gamma sunt în unele privinţe de un milion de ori mai mari decât orice sistem de fascicul gamma din lume”

Cercetarea se va face în patru direcții: fizica nucleară va studia ce se întâmplă în momentul în care un fascicul atât de puternic întâlnește un material, ceea ce face ca proiectul românesc să poată fi comparat cu ceea ce se petrece la CERN – Geneva. În aceeaşi categorie intră și reacțiile foto-nucleare. Sunt propuneri de experimente de fizică nucleară exotică şi de astrofizică (modul de formare a elementelor universului, de ce elementele grele sunt în aceste proporţii şi nu în altele? etc.).

Mai mult de jumătate din experimente sunt idei noi, care vor servi unor tehnologii noi. Centrul nu va fi o fabrică, ci va furniza mediului economic rezultatele.

 

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov: 

“Iniţiativa noastră are drept scop găsirea răspunsului la întrebarea ce facem cu cercetarea ştiinţifică românească”

Preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, afirmă că proiectul poate deschide o dezvoltare foarte mare, greu comensurabilă astăzi, dar comparabilă cu oportunitatea cultivării celor 14 milioane de teren arabil care ar putea hrăni peste 80 de milioane de oameni.

Scopul dezbaterii publice lansată de Consiliul Județean Ilfov este de a atrage atenția atenția tuturor autorităţilor, dar şi mediului de afaceri asupra oportunităţii reprezentate de dezvoltarea centrului de la Măgurele. “Iniţiativa noastră are drept scop găsirea răspunsului la întrebarea ce facem cu cercetarea ştiinţifică românească. Asistăm astăzi la frământări europene puternice legate de evoluţia viitoare a Uniunii Europene, iar dezbaterile au loc pe fondul unor vizibile şi prelungite dificultăţi economice şi sociale. Sunt mai bine de două decenii de când politicile publice româneşti au uitat că cercetarea şi inovarea sunt căile, dacă nu cele mai scurte, în mod cert cele mai sigure, pentru creşterea calității vieții. În ciuda lipsei de finanţare, şcoala românească este prezentă în domenii de vârf ale cercetării, prin oameni dăruiţi, adevărate somităţi ştiinţifice. UE ştie că poate rămâne competitivă în epoca globalizării numai cu investiții în educaţie, cercetare şi dezvoltare. Nu întâmplător UE şi-a propus ca 3% din PIB să fie acordate pentru cercetare şi dezvoltare. România şi-a propus 2%, un obiectiv măreţ având în vedere că astăzi mai puțin de 1% este alocat cercetării şi dezvoltării”, a spus Petrache.

Proiectul de la Măgurele va contribui la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, dar fără implicarea mediului privat nu vom putea asigura amplificarea efectelor economice. Suntem determinați să transformăm zona Măgurele într-un pol de competitivitate ştiințifică. Pentru aceasta vom asigura prin efort propriu, prin colaborare cu autoritățile publice centrale, locale, dar şi cu Bucureştiul, infrastructura necesară dezvoltării. Strategic, ne propunem ca prin fonduri structurale să realizăm un proiect integrat de dezvoltare astfel încât să fructificăm la maxim ceea ce se produce la Institutul ”Horia Hulubei”, a promis președintele Consiliului Judeţean Ilfov.

Prezent la dezbatere, ministrul Dezvoltării, Eduard Hellvig, spune că proiectul ilfovean reprezintă un exemplu de bune practici şi cooperare pe care autorităţile centrale îl pot sprijini. Un prim pas făcut deja de ministerul pe care îl conduce este aducerea pe masa Guvernului a unei propuneri prin care clusterele să primească sprijin financiar pentru dezvoltarea infrastructurii (finanțare pentru infrastructura de apă, canal, electricitate, internet, tot ceea ce înseamnă ca un asemenea parc să ajungă la un standard pe care şi-l doresc investitorii). “Am sesizat că oamenii nu mai solicită pensii și salarii, ci locuri de muncă. Societatea înţelege încet, încet că prioritatea strategică a unui guvern, a unui minister, este crearea locurilor de muncă, crearea plus-valorii în economia reală”, a spus Hellvig. Proiectul va beneficia de o finanţare în bugetul anului viitor de 125 milioane de lei, cu precizarea că trebuie să creeze minim 100 de locuri de muncă şi să atragă investiţii de peste 10 milioane de euro.

Un alt sprijin pe care Ministerul Dezvoltării îl va acorda proiectului de la Măgurele, în urma unui protocol care va fi semnat cu Ministerul Educației, este construirea a 200 de apartamente pentru cercetători.

Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Mihai Voicu, a prezentat intenţia Guvernului de a simplifica procedurile birocratice în cazul zonelor cu impact economic deosebit, aşa cum este cazul clusterelor. “De foarte scurt timp avem posibilitatea de a emite ordine comune de ministru, pentru a nu mai plimba hârtii, pentru a nu mai pierde timp pe circuitul de avizare. Motivul principal pentru care am depăşit această barieră birocratică este tocmai cel al clusterelor. Astfel, putem aduce documentele spre avizare pe masa Guvernului într-un timp de patru ori mai scurt”, a anunţat  Voicu. O astfel de investiție nu este un scop in sine, un soi de jucărie ceva mai mare în care oamenii de ştiinţă fac experimente despre care noi, muritorii de rând, nu înţelegem mare lucru. Toate aceste lucruri, indiferent unde sunt în lume, au rezultate practice extrem de importante. Succesul unui astfel de proiect depinde de colaborarea dintre mai multe instituții şi mediul privat. Trei-patru ministere, Consiliul Judeţean, autoritatea locală, alte autorităţi ale statului, universităţi, mediu academic, dar şi structuri europene, investitori privaţi pot avea beneficii directe din implicarea în astfel de proiecte, a mai explicat ministrul.

 

Adrian Coţovelea, arhitect:

Viziunea despre acest proiect merge din aproape în aproape, până în 2050…

Potrivit arhitectului Adrian Coțovelea, activităţile care se vor dezvolta în jurul centrului de la Măgurele sunt foarte importante, motiv pentru care relaţiei cu Bucureştiul i se acordă un loc aparte. Pentru facilitarea accesului către Măgurele, în acest moment se analizează posibilităţile realizării transportului public integrat, incluzând căile rutiere şi metroul, cu acces spre aeroport. O a doua etapă a dezvoltării zonei are în vedere partea de loisir (timp liber). Potrivit arhitectului, viziunea despre acest proiect merge din aproape în aproape, dar pe o perioadă foarte lungă de timp, până în 2050…

Marian Petrache, preşedintele Consiliului Județean Ilfov, a atenţionat asupra faptului că s-au pierdut oportunităţi de finanțare şi planificare importante, dar că momentul stabilirii Strategiei de dezvoltare a județului Ilfov, făcută în colaborare cu Bucureştiul, este un moment important, în care toți actorii sociali – decidenţi, mediu academic, comunitatea ştiinţifică, mediul de afaceri, trebuie să se implice şi să îşi prezinte punctele de vedere. 

Ideea a fost preluată de arhitectul şef al Capitalei, care a întărit nevoia unei coordonari între Bucureşti și Ilfov, ca primă preocupare pentru zonificarea metropolitană. “Să încercăm să ne aşezăm la masă şi să încheiem o fază preliminară care trebuia încheiată de mult”, a spus Gheorghe Pătraşcu.

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here