Dialog cu dl. Eligio Rubeis, primarul orașului Guidonia, Italia
Primăria din Guidonia (Italia) – al doilea oraș ca populație și ca dimensiune, după Roma – a pus la dispoziția comunității românești un teren pentru construirea unei biserici ortodoxe. Cei 1.200 mp se află între Via Gualandi și Via Roma. Pe acest teren va fi ridicată o biserică de lemn, care va fi adusă din România și a cărei activitate va fi susținută prin contribuția credincioșilor.
Apelul a fost lansat anul trecut de un comitet coordonat de părintele Sebastian Cosma și de fosta consilieră comunală din Marcelina, Leontina Ionescu, prima româncă aleasă într-o primărie din Italia.
Cu prilejul vizitei pe care o face în aceste zile la București am discutat cu dl. Eligio Rubeis, primarul din Guidonia, despre cum este percepută comunitatea românească din localitatea sa.
Care este motivul pentru care vă aflați în țara noastră ?
De peste 20 de ani Guidonia trăiește o realitate complexă, fiind al doilea oraș ca populație și ca dimensiune, după Roma. În teritoriul primăriei din Guidonia sunt mai multe comunități străine, dar cea mai numeroasă este cea românească, deoarce românii trăiesc și își dezvoltă activitatea în Roma. Comunitatea românească din Guidonia numără aproximativ 8.000 de rezidenți și 2.500-3.000 de domiciliați. Este comunitatea cea mai numeroasă care își dezvoltă activitatea pe teritoriul nostru și care, în același timp, întâmpină dificultăți economice. Mă aflu la București cu intenția de a sensibiliza atât Parlamentul României, cât și primarul Capitalei, pentru a încerca să punem bazele unei colaborări între Poliția Locală de aici și cea din Guidonia. Noi dorim să realizăm un recensământ real al minorităților care locuiesc alături de noi și să înțelegem care sunt personale care s-au adaptat, cum s-au integrat, dar și motivele pentru care cai care nu s-au putut adapta nu au făcut-o.
Venirea mea la București are o importanță majoră deoarece, de peste 20 de ani, comunitatea românească este cea care dezvoltă activități nu numai în construcții, dar și în agricultură și în casele italienilor. Suntem preocupați de modul în care cetățenii români reușesc să se integreze. Din punct de vedere administrativ, costurile integrării lor sociale sunt minore în comparație cu eventualele servicii sociale pe care ar trebui să leoferim celor care nu se pot adapta. Evităm cu toții, în acest fel, comiterea delictelor. Suntem preocupați de acest lucru pentru că, din nefericire, atunci când apar lucruri negative într-o comunitate vina cade întotdeauna pe comunitatea cea mai numeroasă. Însă nu din vina acestei comunități.
Din acest motiv trebuie să facem acest recensământ, dar mai ales pentru a proteja comunitatea care lucrează, care vrea să se integreze.
Ce alte minorități mai aveți în teritoriu?
Albanezi, chinezi, japonezi. Suntem unul dintre orașele care nu are posibilitatea de a găzdui și integra imigranții care ajung în Italia, pe o perioadă mare de timp. Putem să îi integrăm doar pe o durată de 3 ani. Acest lucru se întâmplă deoarece Europa plătește costurile lor de ședere, iar nouă ne revine integrarea lor.
Raportat la celelalte minorități, care este procentul minorității românești?
În comparație cu celelalte comunități, cea românească reprezintă 70% din totalul populației minoritare. Românii s-au adaptat foarte bine în teritoriu deoarce tinerii români care merg în Italia învață imediat meserie, iar acest lucru le dezvoltă orizonturile către Roma.
Cât reprezintă comunitatea românească, raportat la totalul populației ?
Din totalul locuitorilor din Guidonia, populația românească reprezintă 10%.
Există multe știri negative despre românii care vin din Italia. Acest lucru nu este un semnal bun pentru noi. Acest lucru poate fi considerat un fenomen sau este vorba doar de cazuri izolate?
Din partea românilor, nu, nu putem să vorbim despre un fenomen negativ. Din partea altor comunități, da. Au fost cazuri izolate, dar între ei, între români, nu între români și italieni.
Ați spus că vreți să vorbiți cu Poliția Locală a Municipiului București pentru o colaborare. Despre ce este vorba?
Doresc să facem un schimb de informații.
Informații în legătură cu toate persoanele care vor merge în Italia în viitor, despre cei care se află acolo, deja, sau despre anumite persoane ?
Informații în legătură cu toți, deoarece dorim să facem și acest recensământ. Îi cunoaștem aproape pe toți, dar vrem să știm dacă în trecut au avut probleme. Nu ne creează probleme, iar integrarea poate să se facă și în mod automat deoarce unii s-au căsătorit în Italia. Trebuie să se înțeleagă raportul dintre ei, dintre aceste persoane, iar unii dintre ei sunt domiciliați și nu au loc de muncă.
Ați donat un teren comunității românești pentru ridicarea unei biserici. De ce ați făcut-o?
M-am întâlnit de foarte multe ori cu părintele Sebastian Cosma, dar și cu PS Siluan, și de fiecare dată mi-au cerut un loc în care să poată să slujească. Le-am pus la dispoziție niște spații ale primăriei unde puteau să-și țină slijbele, iar acum le-am oferit un teren pe care, între timp, să construiască o biserică Ei ni l-au solicitat, iar noi l-am oferit.
Ne-au cerut această suprafață de teren, dar dacă ne-o cereau și mai mare, le-o ofeream și mai mare. Vreau să cred că de anul aceasta ei să realizeze proiectele pentru a ridica această biserică. Este un gest de stimă și prietenie către o mare comunitate. A sosit momentul pentru a le oferi lor un spațiu în care să își practice cultul.
Vă întâlniți des cu reprezentanți ai României pentru a discuta problemele comunității?
De patru ani și jumătate sunt primar și imediat am început aceste discuții cu politicieni din România. Deseori l-am întâlnit pe senatorul Viorel Badea. Dar colaborarea mea cu românii este mai veche. Înainte de a fi primar, sunt architect și am lucrat cu mulți români la proiecte. De asemenea, casa mea a fost construită de români.
Ați lucrat 20 de ani cu români, acum încercați să îi integrați pe cei care nu reușesc singuri. Puteți să caracterizați comunitatea românească?
Comunitatea românească se integrază cu foarte multă ușurință pentru că suntem asemănători. Învață cu ușurință meseriile noi, de multe ori noi ei depășesc acest nivel. În construcții s-au integrat foarte bine, au înființat firme, s-au substituit italienilor.
Definiți-i, într-un singur cuvânt, pe italieni și pe români.
Italienii – ospitalieri, românii- respectuoși. (Sursa: www.timpromanesc.ro)
