12 țări, între care și România, cer la Bruxelles o alianță industrială pentru reactoare mici modulare

Membrii „alianței nucleare” (Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța Ungaria, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Slovacia și Suedia) au cerut Comisiei europene, încă din iulie a.c., la reuniunea din Spania, să pună energia nucleară și energiile regenerabile pe picior de egalitate.

După o primă întâlnire la sfârșitul lunii februarie la Stockholm, o a doua la Bruxelles în martie și una oficială la Paris la jumătatea lunii mai, Franța a reunit pentru a 4-a oară statele membre și observatorii „alianței nucleare” la Valladolid, în marja primului Consiliu informal pentru energie sub președinția spaniolă a Consiliului UE.

La reuniune au participat 14 state membre, inclusiv Belgia și Italia în calitate de observatori. Potrivit ministerului francez al Energiei, cele două state „nu au luat parte la dezbaterea sau la elaborarea concluziilor” întâlnirii.

La Paris, la jumătatea lunii mai, memebrii alianței au înaintat Comisiei Europene o foaie de parcurs pentru „o nouă strategie privind utilizarea energiei nucleare pentru UE” în ​​care se solicită executivului european să promoveze sectorul nuclear și proiectele comune în curs, la fel ca cele din energie regenerabilă.

Pentru a face acest lucru, ei mizează pe o paralelă între strategia europeană de decarbonizare și energiile recunoscute ca compatibile cu tranziția, deoarece sunt incluse în taxonomia verde.

„Prin acest document, încurajăm Comisia Europeană să stabilească o cale clară pentru a reflecta în mod adecvat rolul energiei nucleare în toate comunicările și propunerile sale ”, se arată în foaia de parcurs.

Obiectivul este ca, în conformitate cu principiul european al „neutrității tehnologice”, să se aplice tuturor viitoarelor texte europene privind tranziția energetică și să lase loc energiei nucleare, astfel încât aceasta să beneficieze de „sprijin pentru în același mod ca și alte surse de energie decarbonizate.

Și asta în măsura în care din ce în ce mai multe state membre ale UE își relansează diferite proiecte, fie că sunt reactoare mari, reactoare modulare mici sau în curs de cercetare. La Paris, la mijlocul lunii mai, alianța a calculat că UE ar avea aproximativ 150 GW de energie nucleară instalată până în 2050, față de peste 100 GW în 2022.

În acest context, ar fi, așadar, necesar ca politicile și reglementările europene să garanteze „suficiente stimulente pentru promovarea energiilor nucleare din punct de vedere al obiectivelor, eforturilor de facilitare a procedurilor de autorizare și a accesului la finanțare” , ca și în cazul energiilor regenerabile, putem citi în declarație. adoptată la sfârşitul şedinţei.

În cadrul reformei pieței europene de energie electrică, statele alianței au profitat de ocazie pentru a „reafirma” „ contribuția esențială” a energiei nucleare la echilibrul rețelei electrice. Aceștia subliniază astfel importanța promovării dezvoltării acestuia, acordându-i un loc echivalent cu cel al altor energii în definirea sistemelor de remunerare a producției de energie electrică.

Pentru a decarboniza industria, Comisia Europeană s-a declarat favorabilă reactoarelor nucleare de a 4-a generaţie, precum şi reactoarelor modulare mici, ambele în curs de dezvoltare.

Ţările semnatare au menţionat în scrisoarea lor că reactoarele modulare mici pot fi „o soluţie pentru producerea de electricitate fără energie fosilă în anii 2030”, dând asigurări că „energia nucleară ar putea furniza până la 150 de gigawaţi în UE până în 2050”, faţă de 100 GW în prezent.