Acasă Social Adolescenții români – deschiși către UE, dar critici cu costurile instituțiilor europene

Adolescenții români – deschiși către UE, dar critici cu costurile instituțiilor europene

DISTRIBUIȚI

Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale a lansat raportul european al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 18 țări, inclusiv România.

ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internațional care evaluează competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a.

Raportul european ICCS 2022 completează raportul internațional publicat în noiembrie 2023. Folosind un chestionar special conceput pentru elevii europeni, ICCS 2022 a investigat atitudinile acestora față de cetățenia europeană, percepțiile privind viitorul Europei și atitudinile față de problemele sociale și politice specifice regiunii (dezvoltarea durabilă, migrația, discriminarea etc.).

În ceea ce privește rezultatele pentru România, 82% dintre elevi (față de 75% media ICCS) declară că au învățat  într-o măsură ridicată și medie despre Uniunea Europeană la școală, iar 78% dintre profesorii români se simt pregătiți să predea elevilor despre Uniunea Europeană, față de 76% dintre profesorii aparținând celorlalte țări participante la studiul ICCS 2022.

Elevii români au un sentiment puternic de apartenență europeană: 97% dintre aceștia se declară europeni, 94% sunt mândri de apartenența României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).

Majoritatea elevilor români susțin libertatea de circulație în interiorul Europei: 96 dintre aceștia consideră că libertatea cetățenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană și numai 30% dintre aceștia, față de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spațiul european.

Elevii români susțin cooperarea între țările europene pentru protecția mediului: 94% dintre aceștia consideră că țările europene ar trebui să adopte reguli comune pentru  protecția mediului.

O parte semnificativă a elevilor români se poziționează critic față de costurile instituțiilor europene (62%), față de influența pe care o au țările bogate asupra politicilor europene (70%) și față de influența birocraților europeni (61%).

Elevii români au încredere mai mare în instituțiile europene decât în cele naționale: 69%, respectiv 68% dintre elevii români au încredere totală și ridicată în Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, și doar 44% investesc Guvernul român cu același nivel de încredere.

Elevii români se așteaptă să voteze la alegerile europene într-o măsură mai mare decât în celelalte țări participante la studiu: 77% dintre aceștia susțin că cel mai probabil vor vota la alegerile europene, față de numai 58% media ICCS.

Aproximativ jumătate dintre elevii români consideră că terorismul, sărăcia, șomajul, intoleranța religioasă, inegalitățile economice vor lua amploare pe viitor în Europa: 76% dintre aceștia consideră că vor crește diferențele economice dintre țările europene bogate și cele sărace.

Cei mai mulți elevi români sunt optimiști în ceea ce privește îmbunătățirea cooperării dintre țările europene (88%), întărirea democrației europene (79%), scăderea poluării (62%), îmbunătățirea accesului la serviciile de sănătate (75%) și reprezentarea femeilor în politică (76%) pe viitor, în spațiul european.

În toate țările participante la studiu, elevii cu un statut socioeconomic mai ridicat și cei cu un nivel mai ridicat de cunoștințe civice susțin într-o mai mare măsură libertatea de circulație în Europa, cooperarea între țările europene în ceea ce privește problemele de mediu și adoptarea de politici comune,  comparativ cu studenții cu un statut socioeconomic mai scăzut și cu un nivel mai scăzut de cunoștințe civice.

România a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Participarea României la studiu a fost finanțată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaționale în educație organizate de IEA, Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură), prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project, finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de BIRD) și de Romanian American Foundation.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here