Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm?
Mugur Isărescu afirmă că este un susţinător al relaxării fiscale, însă noul Cod Fiscal vine cu măsuri heirupiste, care ar duce la scăderea masivă a încasărilor bugetare. Alături de majorarea unor cheltuieli bugetare, efectele Codului Fiscal ar arunca România într-o gaură financiară. Culmea, deşi susţinătorii Codului Fiscal declară că vor o mai mică dependenţă a României de creditorii internaţionali, deficitul creat de relaxarea fiscală brusă ar arunca România şi mai puternic într-o dependenţă externă.
„Pachetul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, introduse în Codul Fiscal, duce (după datele Ministerului de Finanțe, ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Europene, ale FMI, ale BNR) la un deficit bugetar substanțial mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la tendința de diminuare, la cea de creștere a deficitului şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții interne și internaționale semnificativ schimbate. Este obligaţia noastră să semnalăm problemele legate de finanțarea datoriei publice și a deficitului şi să nu lăsăm să devină dominantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din prezent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a României a crescut de la 15% la 40% din PIB. Parlamentul trebuie să fie complet și corect informat în legătură cu această situație”, afirmă Mugur Isărescu, într-un interviu pentru Revista 22.
„Credem că o asemenea abordare este greşită. Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm? Reducerile de taxe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă nevoile de refinanțare a datoriei publice scadente în anii următori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică măsură, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative legislative care le vor pune la plată! De la creditorii internaționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agenții de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate”, a mai precizat guvernatorul BNR.
„Eu cred că este interesul României să aibă relații normale cu creditorii săi pentru a se putea finanța fluent și cu costuri reduse. Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu creditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le majorăm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem cheltuielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensile, să exportăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual putem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?”, a declarat Isărescu.
