Acasă Economie AVERTISMENTUL DUR AL LUI ISĂRESCU

AVERTISMENTUL DUR AL LUI ISĂRESCU

DISTRIBUIȚI

isarescu

Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm?

 

Mugur Isărescu afirmă că este un susţinător al relaxării fiscale, însă noul Cod Fiscal vine cu măsuri heirupiste, care ar duce la scăderea masivă a încasărilor bugetare. Alături de majorarea unor cheltuieli bugetare, efectele Codului Fiscal ar arunca România într-o gaură financiară. Culmea, deşi susţinătorii Codului Fiscal declară că vor o mai mică dependenţă a României de creditorii internaţionali, deficitul creat de relaxarea fiscală brusă ar arunca România şi mai puternic într-o dependenţă externă.

“Pa­che­tul celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal, duce (după datele Mi­nister­u­lui de Finanțe, ale Consiliului Fiscal, ale Comisiei Eu­ro­pe­ne, ale FMI, ale BNR) la un deficit bugetar sub­stan­ți­al mai mare și la o schimbare semnificativă de direcție – de la ten­dința de diminuare, la cea de creștere a de­fi­ci­tu­lui şi datoriei publice. La acest deficit bugetar în creștere se adaugă și refinanțarea datoriei publice scadente, care, în 2016 şi în anii care vor urma, se va face în condiții in­ter­ne și internaționale semnificativ schimbate. Este obli­ga­ţia noas­tră să semnalăm problemele legate de fi­nan­ța­rea da­toriei publice și a deficitului şi să nu lăsăm să de­vi­nă do­mi­nantă iluzia periculoasă că situaţia favorabilă din pre­zent va dăinui, indiferent de ce vom face şi ce politici vom urma. Să nu uităm că, în ultimii ani, datoria publică a Ro­mâ­niei a crescut de la 15% la 40% din PIB. Par­la­men­tul trebuie să fie complet și corect informat în legătură cu această situație”, afirmă Mugur Isărescu, într-un interviu pentru Revista 22.

“Credem că o asemenea abordare este gre­şită. Ce facem? Tăiem şi apoi măsurăm? Reducerile de ta­xe şi impozite prevăzute de Codul Fiscal sunt mari. E vorba de 17 miliarde de lei, după datele Ministerului de Finanțe și ale Consiliului Fiscal, la care se adaugă ne­voi­le de refinanțare a datoriei publice scadente în anii ur­mă­tori. De unde vor fi luați acești bani suplimentari? De la băncile din România? Probabil în mult mai mică mă­su­ră, pentru că ele sunt deja supraexpuse pe titluri de stat româneşti și nu știu cât mai sunt dispuse să finanțeze, în condițiile în care văd că li se pregătesc alte inițiative le­gis­lative care le vor pune la plată! De la creditorii inter­na­ționali? Cu ei exact acum am răcit relațiile, nu mai vrem să avem de a face cu ei, nu? De pe piețele internaționale? Ele așteaptă semnalul de la instituțiile de resort (FMI, agen­ții de rating) și ne vor taxa mai mult, dacă relațiile cu finanțatorii internaționali rămân deraiate”, a mai precizat guvernatorul BNR.

“Eu cred că este interesul României să aibă relații normale cu creditorii săi pentru a se putea finanța fluent și cu cos­turi reduse. Dacă dorim să fim viteji și să ne războim cu cre­ditorii noștri interni şi internaționali, eventual să nu mai depindem de ei, cum se exprimă unii comentatori, ar trebui să reducem deficitele și datoria (nu să le ma­jo­răm), deci să majorăm impozitele (nu să le reducem, cum este prevăzut în Codul Fiscal); şi să reducem chel­tu­ielile publice, inclusiv cele cu salariile și pensile, să ex­por­tăm mai mult și să ne reducem importurile. Eventual pu­tem să repetăm experiența anilor ’80! Chiar vrem asta?”, a declarat Isărescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

14 + sixteen =