În studiul Barometrul încrederii în instituţii, realizat de IRES, în 9 – 10 martie 2015, 49% dintre persoanele intervievate spun că, în acest moment, lucrurile în România merg într-o direcție bună, în timp ce 40% consideră că acestea merg într-o direcție greșită.
Majoritatea persoanelor intervievate, 77%, au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, în ultimele luni, mulți oameni politici sunt acuzați de corupție, sunt condamnați sau arestați preventiv. Despre acest lucru tind să aibă o părere bună în proporție mai ridicată bărbații și respondenții cu studii superioare. În același timp, cumulativ, o proporție covârșitoare a respondenților, 95%, este de părere că, în România, corupția este foarte răspândită (70%) sau destul de răspândită (25%). Doar 3% dintre aceștia cred că este puțin răspândită, iar 1% spun că nu este răspândită deloc.
Aproape jumătate dintre intervievați consideră că este mai răspândită corupția în administrația centrală decât în cea locală, în timp ce 16% cred că este invers, iar 31% cred că, de fapt, corupția este răspândită în egală măsură atât la nivelul administrației locale, cât și la nivelul celei centrale. Respondenții cu studii medii tind să vadă în proporție mai ridicată corupție la nivel central, cei fără studii la nivel local, iar cei cu studii superioare cred în proporție mai ridicată cum că este răspândită atât la nivel central, cât și la nivel local. Respondenții din Transilvania și Banat consideră că este mai răspândită în administrația centrală, iar cei din Moldova o văd în proporție ușor mai ridicată la ambele niveluri.
O proporție semnificativă a persoanelor intervievate, 57%, consideră că există politicieni care sprijină lupta împotriva corupției în mod sincer. Respondenții care au absolvit cel mult clase gimnaziale tind să răspundă afirmativ la această întrebare în proporție mai ridicată.
Televizarea luptei anticorupţie, gustată de public
Când este vorba despre reflectarea mediatică a fenomenului, 57% dintre participanții la studiu declară că sunt interesați sau foarte interesați de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor și condamnărilor din ultima perioadă. Respondenții din Transilvania și Banat se declară interesați de aceste transmisiuni în proporție mai ridicată, iar cei din Moldova în proporție mai redusă. Cu toate acestea, majoritatea respondenților creditează transmisiunile televizate cu încredere în ceea ce privește contribuția lor la diminuarea fenomenului corupției, 36% spunând că sunt siguri că acestea pot contribui la acest lucru, iar 41% considerând că probabil acest lucru se întâmplă. Cu cât respondenții sunt mai educați, cu atât convingerea că transmisiunile televizate pot contribui la diminuarea corupției se regăsește mai rar în rândul acestora.
DNA beneficiază de cea mai ridicată încredere din partea publicului
Toate instituţiile care activează în sistemul juridic din România beneficiază de nivele de încredere mult superioare majorităţii instituţiilor din România.
În justiția din România, în general, au încredere multă sau foarte multă 41% dintre respondenți, în timp ce o proporție mai ridicată – 56%, spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere. Bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în justiție în proporție semnificativ mai ridicată decât femeile, la fel persoanele cu studii superioare.
În tribunale au încredere multă sau foarte multă 37% dintre intervievați, în timp ce 57% au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în aceste instituții. Din nou, bărbații declară că au multă sau foarte multă încredere în aceste instituții în proporție mai ridicată decât femeile. Încrederea în judecătorii se prezintă foarte similar cu cea în tribunale – 37% au foarte multă sau multă încredere, iar 58% puțină sau foarte puțină.
În Ministerul Justiției, de asemenea, au încredere multă sau foarte multă 38% dintre intervievați, în timp ce 57% dintre ei spun că au mai degrabă puțină sau foarte puțină încredere în acest minister. Și în acest caz, bărbații tind să aibă multă sau foarte multă încredere în această instituție în proporție mai ridicată decât femeile.
În CSM spun că au multă sau foarte multă încredere 42% dintre intervievați. Această opinie este mai des întâlnită în rândul bărbaților, devenind mai răspândită, de asemenea, odată cu creșterea nivelului de educație. În curțile de apel au încredere tot 42% dintre participanții la studiu, bărbații în proporție ușor mai ridicată, la fel persoanele cu studii superioare și cele care locuiesc în Transilvania sau Banat.
Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 48% dintre participanții la acest studiu, cu precădere din partea bărbaților, a persoanelor cu studii superioare și a celor din Transilvania și Banat sau Moldova.
Direcția Națională Anticorupție reușește performanța de a beneficia de multă sau foarte multă încredere în rândul a 63% dintre intervievați. Ca până acum, aceste opinii se regăsesc în proporție mai ridicată în rândul bărbaților, precum și în rândul persoanelor cu studii medii sau superioare.
În DIICOT, de asemenea, au multă sau foarte multă încredere peste 50% dintre respondenți – 55%, proporția crescând la 61% în rândul bărbaților.
Codruţa Kövesi: o încredere fără precedent pentru cineva din sistemul juridic din România
În Codruța Kövesi, procurorul şef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate, în timp ce 45% spun că au puțină sau foarte puțină încredere în această personalitate publică, iar 9% declară că nu o cunosc. Bărbații, în schimb, au încredere în Codruța Kövesi în proporție de 52%, iar persoanele cu studii superioare în proporție de 49%.
În Monica Macovei declară că au încredere multă sau foarte multă 23% dintre intervievați, proporția acestora crescând atunci când ne uităm doar la persoanele cu studii superioare la 34%.
În Tiberiu Nițu, procurorul general al României, au multă sau foarte multă încredere trei din zece respondenți. Bărbații tind să aibă încredere în această personalitate în proporție mai ridicată, la fel persoanele care au studii medii sau superioare, comparativ cu cele care au absolvit un nivel de educație inferior. Respondenții din Moldova, de asemenea, tind să aibă încredere în Tiberiu Nițu în proporție ușor mai redusă.
Percepţia publică despre dreptate
16% dintre persoanele intervievate spun că au avut de a face cu sistemul de justiție în ultimii cinci ani. Cu cât sunt mai educați, cu atât proporția respondenților care răspund afirmativ la această întrebare crește. De asemenea, respondenții din regiunea de Sud a țării tind să facă acest lucru în proporție ușor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Transilvania și Banat.
Jumătate dintre persoanele care spun că au avut de a face cu justiția în ultimii cinci ani spun că au făcut acest lucru în calitate de reclamant sau de păgubit, în timp ce un sfert au fost acuzați sau inculpați, iar o zecime – martori. Aproximativ jumătate dintre acestea, de asemenea, apreciază că au fost tratate bine sau foarte bine atunci când au avut de a face cu sistemul de justiție – 52% – , în timp ce 47% apreciază că au fost tratate mai degrabă prost sau foarte prost. Proporții similare ale respondenților apreciază, astfel, că s-ar fi făcut dreptate sau nu în cazul lor: 51% spun că s-a făcut dreptate, iar 44% că nu s-a făcut dreptate. În același timp, 5% dintre aceștia nu știu ce răspuns să dea la această întrebare.
Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1.118 persoane, marja de eroare fiind de trei%.
