Acasă Economie Cum va arăta lumea după pandemie?

Cum va arăta lumea după pandemie?

DISTRIBUIȚI

Rolul mediului academic în gestionarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă

Decada de Acțiune a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă trebuia să înceapă în anul 2020. Este vorba despre obiective critice, cum ar fi sărăcia, educația, inegalitățile sociale, accesul la apă și igienă, consumul și producția responsabilă, asigurarea păcii și a justiției. În contextul pandemiei COVID 19, multe dintre acestea, lipsite de acțiune directă, s-au acutizat.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului și Centrul Internațional Nizami Ganjavi au organizat videoconferința în care foști șefi de stat, totodată oameni de știință, și reprezentanți ai mediului academic au prezentat propunerile lor pentru abordarea viitoare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Videoconferința a fost moderată de Phoebe Koundouri (Universitatea din Atena, președinte al Asociației Europene a Economiștilor Specializați în Domeniul Mediului și al Resurselor, co-președinte al Rețelei de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă, filiala Grecia, director al Comunității de Cunoștințe și Inovație Europene pentru o societate prosperă, inclusivă și rezilientă din punct de vedere climatic).

Vă prezentăm, succint, opiniile exprimate. Dezbaterile organizate de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în cadrul proiectului “Lumea post-pandemia COVID-19: o viziune umanistă pentru o dezvoltare durabilă”, vor fi prezentate, ulterior, într-un volum.

Prof. univ. dr. Phoebe Koundouri, Universitatea din Atena, președinte al Asociației Europene a Economiștilor Specializați în Domeniul Mediului și al Resurselor: “Rolul mediului academic în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă definește modul în care societatea își va reveni după pandemie. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă se concentrează pe prosperitate, oameni și planetă, eforturi făcute în direcția atingerii lor. Odată cu apariția pandemiei de COVID-19, aceste eforturi s-au oprit. Trebuie să vedem ce măsuri luăm de acum înainte pentru îndeplinirea acestor Obiective”.

Emil Constantinescu, președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, președintele României 1996-2000: “Pandemia a scos la iveală deficiențe grave în domeniile sănătății, economiei, educației, protecției sociale, drepturilor omului. În statele dezvoltate s-a dovedit că instituțiile nu dispun de sisteme de avarie, care să permită replierea în cazul unor situații de criză. Statele în curs de dezvoltare pentru care acestea erau un model de urmat își pot pune întrebări legitime pentru viitorul lor. Și, la fel de legitim pot întreba pe reprezentanții mediului academic de ce nu au abordat și expus public cu mai mult timp înainte aceste carențe pe care, în numai trei luni, un virus le-a evidențiat în mod dureros. Răspunsul la pandemie nu trebuie separat de acțiunile care privesc Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Trebuie doar reevaluate și prioritizate cele care ne așteptăm să se agraveze după ridicarea pandemiei”.

Prof.dr. Ameenah Gurib-Fakim, fost rector al Universității, președintele Mauritius 2015-2018: ”Obiectivele de Dezvoltare Durabilă reprezintă, fiecare, un sistem care lansează provocări mediului academic și lumii întregi. Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă – cele mai relevante, prin efectele pe care le pot genera fiind siguranța alimentară, asigurarea sănătății și bunăstării individuale, reglementarea inegalităților de gen, asigurarea rezilienței instituțiilor, accesul la apă și calitatea apei distribuite, utilizarea tehnologiei și a inovării, stabilirea unor parteneriate puternice la nivelul societății globale -, sunt fiecare, în sine, un sistem care lansează provocări mediului academic și lumii întregi, deopotrivă. Datele care rezultă din cercetările efectuate de mediul academic în acest sens sunt relevante pentru țări și pentru regiuni”.

Garry Jacobs, președinte & CEO – Academia Mondială de Artă și Știință:  “Care este rolul științific al mediului academic în gestionarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă? Obiectivele nu au fost abordate egal în timpul pandemiei. Am pierdut multe oportunități de-a lungul timpului, în gestionarea multor crize, cum ar fi criza economică, sau gestionarea schimbărilor climatice. Și le menționez acum, deoarece mi-este teamă că le vom repeta din nou. Acum, trebuie să mergem pe soluții rapide.(…) Mediul academic are responsabilitatea de a provoca înțelepciunea convențională despre ortodoxia financiară și economică, care încă ne guvernează, în ciuda eșecurilor sale”.

Bujar Nishani, președintele Albaniei 2012-2017: ”Prin transparență și comunicare se poate fonda o perspectivă sustenabilă asupra lumii. Prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă avem în vedere securitatea societăților noastre. Ne confruntăm acum cu o criză de încredere la nivelul sistemelor politice și al societăților (…) Atât mass-media tradițională, dar și social media au fost provocate. Comunicarea este extrem de importantă întrucât poate modela perspective și permite transmiterea de cunoștințe din mediul academic spre populație. Prin transparență și comunicare se poate fonda o perspectivă sustenabilă asupra lumii”.

Rosalia Arteaga Serrano, fost Ministru al Educației, președintele Ecuadorului 1997: ”Această pandemie a scos la iveală tot ce era mai bun în noi, dar și ce este mai rău. Cum pot Obiectivele de Dezvoltare Durabilă să creeze angajament pentru societate în ansamblul ei? În țările din America Latină, foarte afectate de pandemia de coronavirus, urmează încă una, mult mai gravă, și anume cea economică. Această pandemie a scos la iveală tot ce era mai bun în noi – solidaritatea de a supraviețui și de a găsi un vaccin, dar și ce este mai rău – corupția. Un instrument important în gestionarea acestor probleme este educația, doar că prin educație nu avem rezultate imediate, trebuie să așteptăm să vedem aceste rezultate. Iar solidaritatea trebuie atinsă lucrând împreună”.

Prof.dr. Nikolaos Theodossiou, președintele Rețelei de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă, filiala Marea Neagră: ”Putem obține enorm, dacă urmărim să atingem o cooperare globală. Trebuie să ne concentrăm atenția pe partea plină a paharului. COVID-19 ne-a adus o provocare și o oportunitate. Ne îndreptăm spre o nouă normalitate, care trebuie să fie mult mai sustenabilă, ca urmare a unei re-startări globale. Putem obține enorm, dacă urmărim să atingem o cooperare globală”.

László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României, cadru didactic asociat la Universitatea „Sapienția” din Târgu Mureș: ”Trebuie lucrat îndeaproape cu liderii politici, pentru co-proiectarea unei viziuni. Acțiunea trebuie focalizată pe trei direcții: leadership politic, angajament și voință politică, acestea urmând să angajeze viziunea și angajamentul tuturor părților interesate. Trebuie lucrat îndeaproape cu liderii politici, pentru co-proiectarea unei viziuni, și dezvoltarea de căi care pot ajuta la implementarea viziunii”.

Rovshan Muradov, secretar- general al Centrului Internațional Nizami Ganjavi: ”Cum vom face față unui nou val al pandemiei, dacă, în prezent, ne lipsesc leadershipul și solidaritatea? Se pierde valoarea solidarității. Fiecare țară este o insulă în ocean – țările nu colaborează între ele. Cum vom face față unui nou val al pandemiei, dacă, în prezent, ne lipsesc leadershipul și solidaritatea? Pentru a le dobândi trebuie să combinăm rolul mediului academic cu cel al politicienilor”.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

six + 5 =