Legea privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix a fost adoptată la 11 mai 2022 de Senatul României, Cameră decizională, cu 83 de voturi pentru și niciun vot împotrivă. Proiectul a fost inițiat de parlamentarii George Tuță, Sabin Sărmaș și semnată de încă 150 de senatori şi deputaţi de la toate partidele parlamentare.
Astfel, internetul, definit ca serviciu universal, va fi disponibil la viteze mari pentru toţi românii, indiferent unde locuiesc pe teritoriul ţării.
George Tuțăm deputat PNL de Ilfov: ”Pentru mine un computer care nu este conectat la internet mereu l-am considerat defect. Însă astăzi suntem în postura de a face pasul important pentru a asigura accesul pentru toți românii la internet de mare viteză, chiar și în zone defavorizate! Pasul de astăzi vine la capătul unui traseu liniar relativ scurt pentru o astfel de lege. Proiectul a fost depus în luna decembrie 2021 și adoptat cu majoritate largă de Camera Deputaților pe 23 martie 2022 cu 278 de voturi pentru și doar trei împotrivă. Peste 150 de senatori și deputați din mai multe grupuri parlamentare se află printre inițiatorii legii, semn că în Parlamentul României se coagulează o conștiință colectivă care înțelege că digitalizarea solidă este o parte importantă a evoluției sociale. Doresc să reamintesc, pe scurt, principalele motive pentru care proiectul nostru comun trebuie să se transforme în literă de lege și trebuie să înceapă cât mai curând să fie implementat. O conexiune națională rapidă și stabilă permite afacerilor din zone defavorizate să identifice mai ușor șansele de intrare pe piețe. O națiune conectată la informație este o națiune mai deșteaptă, mai rezistență la minciună și dezinformare. În egală măsură, internetul de mare viteză poate deveni rapid o platformă pentru edificarea unei extrem de necesare reziliențe cibernetice. Și pentru că nu îmi place să rămân pe tărâmul arid al teoriei, doresc să vă amintesc câteva aplicații probabil mai puțin intuite ale internetului fix de bandă largă în cadrul comunităților rurale, cele care azi sunt cele mai defavorizate. În primul rând agricultura, cea care se bazează pe aproximativ 30% din populația activă a României. Agricultura de precizie sau agricultura smart își bazează sporirea eficienței pe integrarea soluțiilor IoT cu ajutorul internetului. Senzori și soluții automate pot citi starea unei culturi și indica dincolo de priceperea agronomului soluțiile optime de intervenție. Utilaje conectate, irigații adaptive, senzori de sol, toate se bazează pe internet solid și stabil. Al doilea exemplu este dat de nomazii digitali. Vorbim de cei nativi, care își duc întreaga viață profesională pe un computer legat la internet, dar și de cei izvorâți din pandemie. Multe locuri de muncă s-au transformat rapid în activități la distanță și sunt semnale că trendul se stabilizează. Toți acești lucrători cu mare valoare adăugată pot fi încurajați să se deplaseze către zone rurale sau limitrof urbane în care să găsească terenuri convenabile, impozite mici și evident condiții de conectare care să îi facă prezenți pe piața muncii la distanță. Ideea este că internetul la punct fix poate contribui la dinamizarea unor comunități întregi de români. Până la urmă acesta este rostul nostru, să creăm succesiv acele condiții care să ajute în mod natural inițiativa privată, economia digitală, integrarea comunităților”.
