Reprezentanţii instituţiilor şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi ai profesiilor liberale din domeniul juridic au participat, luni, 3 iulie 2017 la cea de-a doua dezbatere publică legată de redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu în acord cu deciziile Curţii Constituţionale nr. 405/2016 şi nr. 392/2017.
Dezbaterile au fost conduse de Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, şi de Marieta Safta, secretar de Stat. Între cei prezenţi s-au numărat reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi reprezentanţi ai barourilor şi unor asociaţii profesionale ale magistraţilor.
În deschiderea consultărilor, ministrul Justiţiei a arătat că este cea de-a doua dezbatere organizată la Ministerul Justiţiei pe aceeaşi temă, prima fiind cea la care au participat reprezentanţii societăţii civile, ai mediului de afaceri şi persoane fizice. În acest sens, ministrul a menţionat că multe dintre propunerile primite în timpul primei dezbateri sunt valoroase şi, deşi au depăşit cadrul dezbaterii, vor putea fi avute în vedere în perspectiva evaluării codurilor penal, de procedură penală, civil şi cel de procedură civilă ce se va încheia în toamnă.
În cadrul discuţiilor, toţi cei prezenţi şi-au putut susţine şi argumenta punctul de vedere cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Participanţii au lansat, cu argumente pertinente, mai multe propuneri de stabilire a pragului ce ar delimita, în funcţie gravitatea faptei, ilicitul contravenţional de cel penal. De asemenea, profesioniştii dreptului şi-au spus punctul de vedere şi cu privire la consecinţele din practică pe care unele norme le-ar putea avea cu ocazia modificărilor legislative.
Prin decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, Curtea constatând că dispoziţiile în sensul că art.246 alin. (1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înţelege ”îndeplineşte prin încălcarea legii”.
Prin decizia nr. 392/2017 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu. Curtea a reţinut că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanţii împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie. De asemenea, Curtea Constituţională a arătat că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, urmarea imediată a săvârşirii acestei fapte fiind cauzarea unei pagube ori a unei vătămări a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce a determinat instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, fapta poate fi calificată drept infracţiune.
