Am primit cu uimire comunicatul de presă transmis la 12 octombrie 2017, de către Lucian Romașcanu, actualul ministru al Culturii, inițiatorul legii de subordonare politică a Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Argumentarea simplistă, greșită, continuă, din păcate, și, în loc să invite toate părțile interesate la o dezbatere civilizată, în cadrul căreia, prin dialog real, să identificăm soluții pentru evoluția instituțiilor publice de media, Lucian Romașcanu insistă cu un proiect dezastruos pentru viitorul Agenției Naționale de Presă.
Contextul este foarte simplu. AGERPRES este condusă, în acest moment, de un Consiliu Director, al cărui președinte este directorul general. Membri Consiliului Director, în afară de președinte, sunt cu toții angajații prin concurs ai Agenției, fără nicio imixtiune politică. Procedura de numire și de demitere a directorului general este una publică, stabilită prin legea AGERPRES. Aceasta, în forma actuală, limitează influența politică asupra Agenției la momentul numirii directorului general de către premierul în funcție, numire urmată de un vot parlamentar. Politizarea gravă ar urma odată cu modificarea legii actuale, prin permiterea Parlamentului să demită directorul general al AGERPRES după bunul plac al decidenților politici, atâta timp cât, în proiectul aflat în lucru în Parlament, nu sunt menționate criteriile profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate.
Într-adevăr, în această discuție nu sunt eu cel mai important, ca actual director general al AGERPRES. Cu toate acestea, inițiatorul legii putea da dovadă de deschidere încă înainte de a transmite proiectul Parlamentului. Inițiatorul legii trebuia să invite toate părțile interesate la o dezbatere transparentă, bazată pe argumente reale, nu să se considere ignorat tardiv, într-un moment în care, oricum, orice propuneri ale profesioniștilor sunt ignorate la rândul lor.
Afirmația ministrului Lucian Romașcanu, potrivit căruia directorul general al AGERPRES este singurul inamovibil din sistemul public, este, la rândul ei, greșită. O mai mare atenție acordată instituțiilor publice ar fi făcut ca domnul ministru să aibă în vedere, spre exemplu, Constituția României, care, la articolul 140, aliniatul 4, reglementează astfel conducerea Curții de Conturi a României: ”Consilierii de Conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători”. În cazul în care inamovibilitatea este o problemă, poate ar fi necesar ca domnul ministru să propună și modificarea Constituției, în sensul ”modernizării” dorite de domnia sa.
Pe de altă parte, comparația situației și legilor de funcționare ale celor trei instituții publice de media nu cred că este făcută cu un scop constructiv, ci, mai degrabă, distructiv. 17 din 19 președinți ai Consiliului de Administrație al SRTV, din 1989 până astăzi, au fost schimbați înainte de a ajunge la finalul mandatului. Dacă acesta este un exemplu bun de urmat din punctul de vedere al domnului Romașcanu, sunt nevoit să nu fiu de acord cu domnia sa. Țin să îi reamintesc că întreaga comunitate profesională de media din România, reprezentată de CJI, ActiveWatch și MEDIASIND, cere de ani de zile modificarea legislației SRTV și SRR, în sensul slăbirii controlului politic reprezentat tocmai prin posibilitatea „picării” discreționare a raportului anual de către Parlament.
Îi mulțumesc domnului Romașcanu pentru re-aducerea în atenția publică a ”originii” mele profesionale, în special pentru menționarea acestui cuvânt – ”profesională”. Nu este niciun secret, pentru nimeni, care este fostul meu angajator. Din punctul meu de vedere, funcția de șef al Biroului de Presă al PSD a reprezentat o etapă din evoluția mea profesională. În momentul angajării mele acolo, apartenența sau afilierea politică la PSD nu erau cerute de către angajator, astfel încât nu am fost și nici nu sunt membru de partid. Cu alte cuvinte, am putea considera că, de fapt și de drept, premierul Victor Ponta, în acel moment, a numit într-adevăr o persoană apolitică la conducerea AGERPRES.
În final, aș dori să îmi exprim în mod public îngrijorarea față de viziunea domnului ministru al Culturii asupra viitorului SRTV, SRR și AGERPRES. Da, acestea trebuie să fie organisme profesionale, nu politice. Dar a spune că acestea trebuie să reprezinte ”organisme de comunicare a statului”, în anul 2017 e.n, înseamnă să le transforme, din instituții media destinate exclusiv informării publice profesioniste, în biroul de presă al unei puteri politice. Iar în ceea ce privește egalitatea dintre cele trei instituții publice de media, sunt de acord că este un lucru de dorit. Dar, cel mai bine ar fi să începem prin egalizarea drepturilor angajaților, nu prin ”egalizarea” modalităților de demitere a conducerilor.
În acest context, informarea publică și evoluția AGERPRES reprezintă, ca și până acum, obiectivele mele, ca director general al Agenției.
Alexandru Ion Giboi
Director General
Agenția Națională de Presă AGERPRES – www.agerpres.ro
