Acasă Anchete ILFOVUL, PE LISTĂ CU 10 MILIOANE DE LEI

ILFOVUL, PE LISTĂ CU 10 MILIOANE DE LEI

DISTRIBUIȚI

baniPREJUDICII MARI DESCOPERITE DE CURTEA DE CONTURI LA MULTE UAT-URI

În urma auditului efectuat de Curtea de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2015 s-au descoperit prejudicii de 838 milioane lei. Cele mai mari au fost constatate în Bucureşti – 287 milioane lei, din care 8,2 provenind din achiziţii publice -, Satu Mare – 49,45 milioane lei, Cluj – 45,8 milioane lei, Buzău şi Bacău – câte 38 milioane lei şi Timiş şi Constanţa – câte 32 milioane lei

Printre nereguli se numără însuşirea necuvenită a unor sume de bani, urmare a nedepunerii în contul deschis la Trezorerie a tuturor sumelor reprezentând venituri ale bugetului local.

Auditul efectuat de Curtea de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2015 a scos la iveală prejudicii totale de 838,46 milioane lei, motiv pentru care Curtea a sesizat organele de urmărire penală în 99 de cazuri.

Cele mai mari prejudicii au fost constatate în Bucureşti – 287 mil. lei, din care 8,2 provenind din achiziţii publice -, Satu Mare – 49,45 mil. lei, Cluj – 45,8 mil. lei, Buzău şi Bacău – câte 38 mil. lei şi Timiş şi Constanţa – câte 32 mil. lei.

Prejudicii de peste 10 mil. lei au fost constatate şi în Mureş – 20,9 mil. lei, Prahova – 19 mil. lei, Braşov – 19 mil. lei, Bihor – 17, Tulcea – 16,7 mil. lei, Caraş-Severin – 16,4 mil. lei, Neamţ – 14 mil. lei, Teleorman – 12,5 mil. lei, Suceava – 11,3 mil. lei şi Ilfov – 10 mil. lei.

”Pe parcursul anului 2016, au fost sesizate organele de urmărire penală în 99 de cazuri, urmare a consemnării în rapoartele de audit a unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale; faptei de nerecuperare a prejudiciului, ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţilor a măsurilor dispuse de camerele de conturi”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

În cele 99 de sesizări, faptele se referă, în principal, la nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul contabilităţii, finanţelor publice locale, fiscal şi al achiziţiilor publice, cum ar fi „însuşirea necuvenită a unor sume de bani, urmare nedepunerii în contul deschis la Trezorerie a tuturor sumelor reprezentând venituri ale bugetului local, datorată exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor de casier de către persoanele desemnate cu încasarea veniturilor şi pe fondul lipsei exercitării oricăror forme de control asupra activităţii acestora”.

Alte nereguli se referă la întocmirea cu bună-ştiinţă de documente nereale şi însuşirea de bani/plata unor sume în folos personal din casieria instituţiei, angajarea de cheltuieli peste limita creditelor bugetare aprobate, fără prevederi bugetare şi surse de finanţare necesare plăţii acestora în acelaşi exerciţiu bugetar, efectuarea de cheltuieli bugetare fără existenţa documentelor justificative întocmite conform legii care să confirme exactitatea lucrărilor contractate şi să ateste exactitatea şi realitatea sumelor achitate, plăţi pentru lucrări supraevaluate ca urmare a utilizării de preţuri mai mari decât cele din ofertă sau majorarea nejustificată, începând chiar cu ziua încheierii acordului-cadru, a valorii acestuia şi efectuarea de plăţi nejustificate, prin acceptarea la decontare a unor servicii de dezinsecţie, dezinfecţie, larvicidare şi tratamente fitosanitare prin încălcarea prevederilor contractuale;  includerea în situaţiile de lucrări şi decontarea unor cantităţi de lucrări neefectuate la obiectivele de investiţii sau care nu se regăsesc faptic pe teren.

Curtea a constatat că, la nivelul anumitor primării sau consilii locale, Comisia de evaluare a ofertelor a acceptat, în cadrul procedurii de achiziţie pentru atribuirea unor contracte de reparaţii la străzi, oferte neconforme care conţin în cadrul propunerii şi efectuarea de plăţi nelegale în condiţiile în care nu au existat documente justificative legal întocmite, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor ca fiind datorate.

În alte situaţii s-au efectuat plăţi pentru executarea de lucrări, fără să existe aprobarea organului deliberativ, documentaţie tehnico-economică şi proiect tehnic aprobate de consiliul local, fără respectarea prevederilor legale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică şi recepţia lucrărilor, fără să existe antemăsurători şi măsurători din care să rezulte dimensiunile şi amplasarea exactă a lucrărilor efectuate;  angajarea de cheltuieli de capital în mod nelegal, prin majorarea preţului contractului, deşi se cunoştea că o asemenea ajustare nu a fost prevăzută nici în documentaţia de atribuire, nici în contractul de achiziţie publică.

Auditul a scos la iveală şi angajarea şi derularea în condiţii păguboase pentru bugetul local al unei unităţi administrativ-teritoriale a unor tranzacţii de concesiune, vânzare şi schimburi de terenuri şi bunuri aparţinând domeniului public al unui municipiu şi cu încălcarea prevederilor legale, precum şi efectuarea de plăţi din bugetul local sub formă de finanţări nerambursabile, cu încălcarea prevederilor legale, respectiv a nerespectării de către o asociaţie sportivă a destinaţiei finanţării primite de la autoritatea publică locală.

Într-o altă situaţie s-au creat avantaje economice unui agent economic prin acceptarea de către entitate a unei oferte care nu respectă proiectul tehnic – caiet de sarcini – al lucrării, o altă unitate administrativ-teritorială participând în mod ilegal la înfiinţarea unei societăţi comerciale prin alocarea din patrimoniul public a unor bunuri, sume de bani dar şi a folosinţei asupra unor terenurilor, contrar prevederilor legale şi fără ca în schimb comunitatea locală să beneficieze de activitatea societăţii înfiinţate, nici prin intermediul dividendelor, nici prin serviciile prestate.

Curtea de Conturi a descoperit şi ”vânzarea de terenuri din domeniul privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, unor rude de gradul I şi afini ai ordonatorului de credite şi unei societăţi comerciale la care acesta a îndeplinit calitatea de administrator;  prelungirea nelegală a unor contracte de concesiune, favorizând un agent economic în raport cu alţii care au acelaşi obiect de activitate şi care prestează activităţi similare”.

Au fost sesizate organele de urmărire penală în 17 cazuri pentru fapta de nerecuperare a prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi neurmăririi de către conducerea entităţilor a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi şi fără ca entităţile să aducă argumente temeinice în sprijinul omisiunii de îndeplinire a măsurilor din decizie şi de recuperare a prejudiciilor. Au existat şi situaţii în care nu au fost întreprinse demersuri pentru recuperarea prejudiciilor, deşi instanţele judecătoreşti au respins definitiv şi/sau irevocabil cererile entităţii de anulare a măsurilor dispuse prin deciziile Curţii sau a soluţiilor pronunţate prin Încheierile emise de comisiile de soluţionare a contestaţiilor.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here