Acasă Editorial LĂRGIREA CENTURII BUCUREȘTI MAI AȘTEAPTĂ

LĂRGIREA CENTURII BUCUREȘTI MAI AȘTEAPTĂ

DISTRIBUIȚI

foto 1 pagina 8 

Banii pierduți de Ministerul Transporturilor în urma rectificării bugetare provin, în bună parte, de la proiecte importante de infrastructură precum modernizarea unor drumuri naţionale, lărgirea centurii Bucureşti sau îmbu­nătățirea traficului pe DN1, arată o analiză efectuată de ”România liberă“.

Incompetenţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale reprezintă însă bucuria unor așa-numiți baroni locali. CNADNR a pierdut 1,4 miliarde lei, bani care au ajuns la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), condus de Sevil Shhaideh. Potrivit ordonanţei privind rectificarea bugetară, MDRAP a primit în plus 1,6 miliarde lei pentru cofinanțarea proiectelor europene și două miliarde de lei pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Este vorba de credite de angajament, ceea ce înseamnă că MDRAP a primit de la Guvern undă verde să angajeze cheltuieli până în limitele menționate pentru anul în curs.

Retragerea unei sume importante din bugetul Transporturilor într-o ţară în care lipsesc autostrăzile, iar drumurile naţionale şi căile ferate sunt în mare parte la pământ este în mod evident un eşec, o dovadă a incapacităţii manageriale a autorităţilor de a folosi eficient banii. Spre exemplu, cu miliardul de lei pierdut de Transporturi se puteau construi de la zero aproximativ 30 de kilometri de autostradă sau se puteau face reparaţii capitale pe 200 de kilometri de drumuri naţionale.

Narcis Neaga, şeful CNADNR, tinde să minimizeze eşecul afirmând că rectificarea bugetară, la care compania sa a pierdut bani, nu duce la blocarea niciunui proiect. “Nu se blochează niciun proiect, nu este blocată nici o licitație din cauza rectificării bugetare”, a declarat Neaga într-un interviu pentru Capital. Şeful CNADNR a spus că ”banii pierduţi provin din rezilierea a 11 contracte care, dacă ar fi fost continuate, ar fi cauzat  pierderi şi mai mari bugetului de stat”. Chiar dacă firmele nu au muncit, aceste 11 contracte ar fi putut genera alte pierderi Companiei Naționale de Autostrăzi. Aproximativ 85% din finanțarea acelor 11 contracte erau din fonduri europene.

Românii vor simţi pe pielea lor micşorarea alocării bugetare acordate CNADNR. Asta deoarece proiectele reziliate erau foarte importante. Iată câteva exemple: realizarea unor centuri ocolitoare (la Săcuieni – utilă celor care circulă de la Oradea la Satu Mare; sau la Tecuci – pentru cei care merg spre nord-estul ţării), modernizarea unor drumuri naţionale din zona Transilvaniei sau chiar construirea unei autostrăzi (ieşirea A3 din Bucureşti). Un alt proiect eşuat prevedea amenajarea DN1, astfel încât traficul în zona Sinaia să se desfăşoare cursiv şi cu mai puţine accidente.

Neseriozitate și iresponsabilitate

În ceea ce priveşte responsabilitatea nerealizării acestor proiecte, CNADNR şi firmele de construcţii aruncă vina unii pe alţii. Compania de drumuri invocă neseriozitatea constructorilor şi lipsa acestora de mobilizare, în timp ce ultimii acuză lipsa de profesionalism a CNADNR, managementul defectuos al proiectelor şi incapacitatea companiei  de a lua decizii corecte în timp util. Chiar ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, pare a se situa de partea celor care critică CNADNR. ”Transportul este sectorul care, din păcate, ne dezamăgeşte în continuare. Pe de o parte, pentru că nu cheltuie banii pe care îi are alocaţi, pentru că ştim foarte bine, de cheltuirea acestor bani pe acest sector se leagă, într-un fel sau altul, dezvoltarea întregii economii. Deci, pe de o parte, nu cheltuie banii, pe de altă parte, cei de acolo mai vin şi solicită bani suplimentari“, a afirmat Teodorovici.

Nu este clar dacă banii “disponibilizaţi” provin doar în urma rezilierii unor contracte şi dacă nu cumva au rezultat şi prin retragerea alocaţiilor pentru proiecte curente, întârziate. Pentru a clarifica situaţia, ”România liberă“ a cerut lista proiectelor de la care au fost tăiate alocaţii şi sumele retrase, însă CNADNR nu a prezentat în timp util informaţiile cerute, deşi are în mod evident o astfel de situaţie. “Toate contractele au întârzieri. Să spui că nu au fost folosiţi banii pentru că s-au reziliat contractele este o prostie, este praf în ochi”, spune tranşant patronul unei firme de consultanţă şi proiectare în domeniul infrastructurii rutiere. Potrivit acestuia, banii puteau fi mutaţi pe alte contracte sau folosiţi la achitarea obligaţiilor restante ale CNADNR faţă de constructori.

”Ei (CNADNR – n.r.) merg pe baza unei abordări destul de, să spunem, lipsite de profesionalism”, mai adaugă ministrul de Finanţe adăugând că firma de stat ar trebui să aibă o evidenţă clară a lucrărilor şi plăţilor din cadrul proiectelor.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a avut în ultimii patru ani un buget alocat de nouă miliarde de euro. Corect manageriaţi, spun specialiștii, aceşti bani ar fi adus României 1.000 de kilometri de autostradă.

Contracte importante reziliate de CNADNR

Lărgire la patru benzi Centura Sud Bucureşti, km 43 – km 55, valoare 36 milioane lei

Lărgire la patru benzi Centura Nord Bucureşti, DN2 – A2, valoare 190 milioane lei

Supervizare Autostrada Orăștie – Sibiu, valoare 31,59 milioane lei

Supervizare autostrada Nădlac – Arad, valoare 20,7 milioane lei

Construire autostrada Bucureşti – Ploieşti km 0 – km 3, valoare estimativă 120 milioane lei

Modernizare DN 76 Beiuș – Oradea, km 133 – km 184, valoare iniţială 161 milioane lei

Modernizare DN 18, Moiseni – Iacobei, km 131 – 220, valoare iniţială 340 milioane lei

Construire variante ocolire Săcuieni, Tecuci, valori 32 milioane lei şi, respectiv, 70 milioane lei

Modernizare DN1, zona Sinaia, pentru creşterea siguranţei rutiere, valoare șapte milioane lei.

Reabilitare zece poduri zona Dobrogea, împrumut BERD.

Ministrul Ludovic Orban a făcut studiul de fezabilitate referitor la Centura de Sud a Bucureştilor. Apoi Radu Berceanu, Anca Boagiu, Alexandru Nazare, Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu, Ramona Mănescu, Dan Şova, Ioan Rus nu au mai făcut nimic în aceste sens. În conseciţă, studiul de fezabilitate pentru Centura de Sud, care trebuia lărgită la patru benzi, a expirat. În aceste condiţii, CNADNR consideră că proiectul, cuprins în Master Planul de Transport, cu finanţare din Fondul de Coeziune, va putea fi implementat în perioada 2016 – 2017.

 

Vor fi finalizate, măcar, nodurile rutiere promise?

În aceste condiții, suntem curioși dacă anul acesta, chiar dacă a primit cale liberă, va mai fi finalizat nodul rutier de la Moara Vlăsiei, unde cinci asocieri de constructori au depus ofertele finale pentru construcția celor trei kilometri din autostrada Bucuresti – Ploiești care intră în Capitală prin zona Petricani. La pachet cu ultimii kilometri ai autostrăzii vor fi finalizate și nodurile rutiere de la Moara Vlăsiei și de la Șoseaua de Centură. Valoarea estimată de Compania de Autostrăzi pentru contract era de 173 milioane de lei, dar cea mai mică ofertă primită la licitație este de 88 milioane de lei, adică aproape jumătate din estimare. Durata pentru execuție este 18 luni. Sectorul de autostradă respectiv este unul cu câte trei benzi pe sens și prevede și realizarea a două poduri – unul peste strada Popasului și altul peste calea ferată București – Constanța. Pe lângă finalizarea celor două mari noduri incluse în contract proiectul vizează și amenajarea unor noduri rutiere la strada Popasului și în zona Gherghiței – Petricani.

Decizia de relicitare a proiectului vine după ce în perioada februarie – martie CNADNR a făcut recepția lucrărilor pentru tronsonul cuprins între km 3,32 și 7,4, iar pentru prima bucată a reziliat contractul cu compania italiană Impresa Pizzarotti. Asta pentru că vechiul contract, după opt ani de lucrări, și costuri umflate cu peste 30%, bucata de 19 km dintre București și Moara Vlăsiei nu a fost finalizată. – VLAD CRISTEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

five × 3 =