Cătălin DRAGOMIR
La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019 democrația românească a reușit, chiar dacă un pic mai târziu față de alte state, să facă un pas mare înainte. Politicile duse de guvernanți, îndreptate numai către sectorul de stat, în detrimentul celui privat, au fost resimțite din plin mai ales de tinerii care nu pot, imediat după ce ies din școală, să se angajeze, experiența lipsă și relațiile făcându-i să îngroașe rândurile celor care nu își pot găsi un loc de muncă.
Simțind nevoia unei schimbări, data asta la vot și tinerii s-au mobilizat mai bine la vot. Peste 43% din tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani cu domiciliul în România au votat acum, 60% mai mult comparativ cu alegerile parlamentare din 2016, potrivit unei analize a Consiliului Tineretului din România. Asta înseamnă 2.098.300 persoane. La care se adaugă 138.904 de tineri români care trăiesc în afara granițelor.
Ilfovenii au fost fruntași și la acest capitol. Cel mai mare procent de tineri care au fost la vot, raportat la numărul total de tineri care figurează cu domiciliul în județul respectiv, a fost înregistrat în județul Cluj, 75,63%, Ilfovul, cu 64,86%, ocupând poziția secundă.
Până acum analiștii spuneau că tinerii români sunt lipsiți de simț civic, apatici, dar dependenți de rețelele sociale și că fac parte dintr-un fenomen amplu răspândit în toată lumea. Mai mult, se spunea că preferă să lucreze la negru și că nu îi interesează deloc politica.
Cert e că acum aceste aspecte s-au schimbat. De ce? Se regăsesc în politicile vreunui partid? Au sunat mai bine promisiunile electorale?
Mobilizarea mai mare la vot la acest scrutin a tinerilor a arătat că internetul (acolo unde tinerii sunt conectați între ei, dar și cu ceea ce se întâmplă în societate) a devenit un important instrument de mobilizare, devansând televiziunea care, astfel, nu mai este principalul mijloc de comunicare şi informare. Lumea în care trăim se schimbă – şi se schimbă rapid. Televiziunea a fost înlocuită de un alt mediu – internetul.
Campaniile de mobilizare pe internet, prin rețelele sociale, din zilele premergătoare scrutinului, au conectat tinerii cu societatea, cu problemele ei, i-au făcut să fie mai atenți la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Europarlamentarele din acest an arată că rețelele de mobilizare de până acum, prin partid, prin primari, consilieri etc. au devenit mai puțin eficiente, mai greoaie.
