OCDE a prezentat al doilea Studiu Economic privind România. Sunt remarcate progrese și sugerate măsuri

Prim-ministrul Guvernului României, Marcel Ciolacu, a lansat  împreună cu Secretarul General al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, al doilea Studiu (consecutiv) Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE.

Studiul include o analiză macroeconomică a politicilor structurale și un capitol dedicat decarbonizării economiei.

Potrivit OCDE, economia României a avut rezultate bune în ultimii ani, cu o creștere a nivelului de trai convergentă cu țările OCDE, dar inflația ridicată a afectat puterea de cumpărare a gospodăriilor.

OCDE se așteaptă ca PIB-ul României să crească cu 3,1% în 2024 și 3,3% în 2025, față de 2.0% în 2023. Nivelurile ridicate ale investițiilor vor sprijini economia, iar presiunile asupra costurilor asupra gospodăriilor se vor atenua treptat. Inflația a scăzut de la vârful de 16,8% din noiembrie 2022 în timpul crizei energetice la 7,4% în ianuarie 2024, dar presiunea prețurilor în economie rămâne puternică.

Se estimează că inflația totală va continua să scadă la 5,0% în 2024 și la 3,7% în 2025.

Consolidarea finanțelor publice prin venituri fiscale mai mari și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice sunt necesare pentru menținerea datoriei publice la niveluri gestionabile și crearea unui spațiu pentru presiunile crescânde ale cheltuielilor legate de îmbătrânirea populației și tranziția verde. Consolidarea fiscală este necesară pentru reducerea deficitului bugetar.

Consolidarea guvernanței publice și a statului de drept sunt importante pentru îmbunătățirea climatul de afaceri și stimularea productivității. În timp ce reformele reduc treptat sarcinile de reglementare ale firmelor, corupția și incertitudinea politicilor creează provocări pentru multe întreprinderi. De asemenea, se recomandă susținerea DNA cu resurse adecvate și implementarea completă a acordurilor de guvernanță consolidate pentru întreprinderile de stat și abordarea barierelor din calea finanțării pentru firmele mici.

„Performanța economică puternică a României a menținut veniturile medii în creștere. Diferența dintre nivelul de trai al României față de media OCDE s-a înjumătățit între 2000 și 2022.

Sarcina imediată a politicii macroeconomice este acum să îmblânzească inflația, care rămâne cu mult peste țintă, printr-o politică monetară și fiscală restrictivă coordonată”, a declarat secretarul general al OCDE Mathias Cormann. „Deși noile măsuri fiscale vor ajuta la abordarea deficitului de venituri, sunt necesare reforme mai ambițioase pentru reducerea dezechilibrelor fiscale, sprijinirea creșterii economice și abordarea inegalităților de venituri. Momentul reformelor structurale din PNRR ar trebui să ajute, dacă va fi susținut, la fel ca și alte reforme pentru a elimina barierele în calea investițiilor și pentru a crește nivelul de participare a forței de muncă”.

Creșterea vârstei de pensionare va atenua presiunea fiscală cauzată de îmbătrânirea populației. Cu toate acestea, veniturile guvernamentale rămân limitate pentru a finanța prioritățile de cheltuieli emergente. Pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor fiscale este necesară digitalizarea ANAF.

Participarea la forța de muncă nu a crescut suficient pentru a compensa pensionările și migrația forței de muncă. Femeile sunt subreprezentate în forța de muncă. Concediul generos pentru creșterea copilului încurajează mamele să iasă de pe piața muncii.

Lipsa infrastructurii pentru îngrijirea copiilor descurajează familiile tinere ca ambii părinți să rămână pe piața muncii. Pentru îmbunătățirea rezultatelor în educație sunt necesare investiții continue în formarea profesorilor și în școli și o mai bun direcționare a sprijinului către comunitățile vulnerabile.

În ceea ce privește decarbonizarea, studiul OECD menționează că în acest deceniu emisiile nete de gaze cu efect de seră trebuie să scadă cu 25% pentru a atingerea țintei de neutralitate până în 2050, dar fără a opri progresul către standarde de trai mai ridicate. Accelerarea producției de energie regenerabilă este necesară pentru menținerea angajamentului de a elimina treptat energia pe bază de cărbune. Rețelele electrice trebuie modernizate pentru o generare sporită de energie regenerabilă, concomitent cu măsuri de  încurajare a economisirii de energie. Tot în domeniul energiei este necesară modernizarea sistemelor de transport, precum și recalificarea lucrătorilor care își pierd locurile de muncă în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În document sunt remarcate îmbunătățirea capacității de gestionare a riscurilor de dezastre și faptul că investițiile planificate vor consolida reziliența la dezastre naturale, cum ar fi inundațiile.

Sondajul vine în momentul în care România se află în proces de aderare la OCDE. Obiectivul general al procesului de aderare este promovarea convergenței cu standardele OCDE

La evenimentul găzduit la Palatul Victoria au participat oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

 ”Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament. Acest statut va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă. Avem un program de guvernare axat pe modernizarea economică și socială a țării. Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din studiul economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a reafirmat angajamentul Guvernului față de implementarea cu seriozitate a recomandărilor din studiul economic al OCDE, cu atât mai mult cu cât acestea au o legătură foarte strânsă cu reformele asumate prin PNRR. ”Implementarea PNRR va contribui semnificativ la progresul către aderarea României la OCDE. Îmi doresc să atingem cu toții această bornă istorică pentru România. În 2026, OCDE va publica un nou studiu economic pentru țara noastră și vreau ca acesta să fie anul aderării noastre la organizație”, a subliniat șeful Executivului.

„Reformele României au un ritm bun, sunteți o țară frumoasă, pe calea cea bună pentru a vă alinia standardelor de trai ale celorlalte țări membre OCDE. Vă sprijinim în eforturile dumneavoastră și suntem bucuroși să continuăm colaborarea cu Guvernul României, atât acum, cât și în viitor pentru a vă susținem în obținerea celor mai bune rezultate pentru poporul dumneavoastră.”, a afirmat Secretarul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.