Acasă Info Local PARLAMENTUL A VOTAT STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII

PARLAMENTUL A VOTAT STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII

DISTRIBUIȚI

Ninel Peia

Camera Deputaţilor şi Senatul au aprobat marţi, 23 iunie 2015, în şedinţa plenurilor reunite, Strategia naţională de apărare a ţării, cu 282 de voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, numărul necesar de voturi pentru adoptare fiind 278.

La vot nu au participat parlamentarii ALDE, după ce co-preşedintele Alianţei Liberale şi Democrate (ALDE), Călin Popescu – Tăriceanu, preşedinte al Senatului, a anunţat că va propune grupurilor parlamentare ale acestei formaţiuni să voteze împotriva textului actual al Strategiei naţionale de apărare, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis. Votul în plen a avut loc în pofida faptului că nu a existat cvorum în Comisiile de politică externă pentru a da aviz.

DEPUTATUL DE ILFOV NINEL PEIA PROPUNE ÎNFIINȚAREA UNUI GRUP PARLAMENTAR TRANSPARTINIC CARE SĂ ANALIZEZE ORICE AMENINȚARE LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE

 Așa cum am învățat la scoală, Teoria Generală a Sistemelor este o disciplină întemeiată pe o serie de discipline cum sunt: teoria informației, teoria jocurilor strategice, teoria deciziei, cercetarea operațională, teoria ecuațiilor diferențiale, teoria probabilităților, topologia și algebra abstractă. Conceptele fundamentale sunt: sistem, informație, entropie, finalitate, organizare, centralizare, interacțiune, izomorfism, integralitate. Mă întreb dacă la Cotroceni, s-a auzit la modul empiric de această teorie (T.G.S.)?

Sau dacă s-a auzit că o strategie se face pornind de la descrierea formei sistemului la momentul interogări, proiecția la finalitate, factorii interni și externi care pot influența drumul strategiei și în final etapizările?

În înțelegerea lui Ole Waever (expert in securitate europeană), societatea este o entitate umană rezultată în urma unui proces de conviețuire și asociere între oameni și grupuri ce poarta o serie de atribute comune (rasă, etnie, limbă, istorie, geografie) și care dau expresie unor sentimente comune (identitate, simboluri, valori). În această idee mă întreb de ce securitatea statului nu este întotdeauna și securitatea societății! De ce Președintele Republicii vrea prerogative ultraprezidențiale prin CSAT ?

În Europa, pe măsură ce statele își diminuează importanța ca actori, datorită procesului de integrare, chestiunea apărării devine critică: identitatea și coeziunea țărilor, protejate prin instrumente ale Uniunii, poate fi amenințată sau, dimpotrivă, iar apărarea ei revine actorilor politici.

De aceea susțin că trebuia să se propună înființarea unui grup parlamentar transpartinic care să analizeze orice amenințare la adresa securității naționale. Să demonstrăm rolul “activ” al parlamentului in realizarea Strategiei Naționale de Apărare.

Securitatea se realizează de către politică si trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. Este demn de notat absența oricărei referințe la funcționarea defectuoasă a statului de drept în România, prin producerea de insecuritate altor entități ale statului (ex: Parlamentul), la problema organizării inadecvate a sistemului de gestionare a crizelor, la starea precara a infrastructurii, la resurecția sărăciei cronice etc.

Strategia Națională de Apărare în general este bună dar nu este completă. Din această perspectivă, ar fi recomandabilă o amendare temeinică a acestei  strategii în Parlamentul României înainte de adoptare sau retrimiterea acesteia către Președintele Republicii pentru refacere și completare.

1)    LEGEA nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

ART. 1 – Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.
ART. 2 – Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare. Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se considera necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prezintă, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate.
ART. 9 – La lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, reprezentanţi ai Parlamentului, administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile, persoane a căror prezenţă este necesară în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru.”

2)    Regulament de funcţionare al Consiliuli Suprem de Apărare a Ţării

Art. 8. (1) Odată cu transmiterea documentelor ce se vor analiza în şedinţele Consiliului, vor fi înaintate şi propunerile de invitaţi a căror prezenţă este necesară la şedinţă, în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru. (2) Secretarul prezintă preşedintelui spre aprobare lista invitaţilor la şedinţele Consiliului.

Concluzia: avem profesioniști dar, nu există decident politic. – NINEL PEIA, deputat de Ilfov

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

twenty − 13 =