Coaliția FiecareVot a lansat raportul privind monitorizarea alegerilor locale din 27 septembrie. Raportul include concluzii și recomandări privind toate etapele procesului electoral, precum și date legate de ziua alegerilor, strânse de cei 475 de observatori acreditați în secțiile de votare.
Alegerile locale din 27 septembrie 2020, organizate în contextul dificil al pandemiei COVID-19, au reprezentat un proces competitiv care a oferit alegătorilor opţiuni multiple şi diverse şi posibilitatea de a face o alegere informată, scrie expertforum.ro.
Sistemul electoral şi cadrul legislativ
Un aspect negativ al procesului electoral l-a reprezentat cadrul legislativ complex și neunitar care a generat confuzie în rândul administrației electorale și alegătorilor. Unele părţi cheie ale legislației, printre care și modul de formare a comisiilor electorale, au fost modificate de mai multe ori cu scurt timp înaintea alegerilor, ceea ce a agravat climatul de incertitudine legislativă. Reducerea termenelor din calendarul electoral a afectat procesul depunerii şi rezolvării contestaţiilor.
Adoptarea târzie a unor reglementări pentru limitarea răspândirii Covid-19 a creat confuzie şi au dus la imposibilitatea practică a implementării lor în timp util, deşi FiecareVot a transmis recomandări pentru adoptarea unor noi măsuri şi au solicitat clarificarea unora dintre cele adoptate încă din august 2020. Modificările legislative nu au rezolvat accesul la urna specială pentru persoanele aflate în carantină sau izolare şi care nu deţineau documente medicale (care au fost private efectiv de posibilitatea de a vota) şi nu au luat în calcul introducerea unor noi metode alternative de vot pentru grupurile vulnerabile de alegători.
Administrația electorală
Biroul Electoral Central (BEC) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au organizat procesul electoral în mare parte eficient, dar nu au comunicat suficient în momente cheie. Mai mult, o serie de decizii esențiale au fost elaborate și publicate târziu, au fost insuficient de explicite și de comprehensive. BEC a publicat mai multe hotărâri pentru interpretarea unitară a legii, dintre care unele au necesitat clarificări ulterioare. Pe de altă parte, BEC a decis să nu interpreteze anumite aspecte care sunt neclare în legislație.
Activitatea AEP a fost criticată de mai mulţi interlocutori ai FiecareVot şi de mass media, în principal în ce priveşte numirea în funcţii de conducere fără concurs şi fără avizul birourilor permanente ale celor două Camere şi dezvoltarea aplicaţiilor informatice utilizate pentru înregistrarea candidaturilor şi pentru alocarea mandatelor. Organizaţii ale societăţii civile şi experţi independenţi au solicitat Parlamentului verificarea urgentă şi transparentă a activităţii AEP şi publicarea concluziilor înaintea alegerilor parlamentare.
Hotărârile și lucrările BEC au fost publicate pe pagina web în timp util, însă transparența activității instituției a fost diminuată de faptul că ședințele BEC nu sunt publice. Solicitarea FiecareVot către BEC de a transmite ședințele online a fost refuzată.
Organizarea sesiunilor de instruire pentru preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora de către birourile electorale de circumscripţie a fost neunitară; în unele circumscripţii, instruirea a fost insuficientă sau a lipsit.
Înregistrarea alegătorilor
BEC a emis hotărârea 81, care a stabilit în mod eronat faptul că alegătorii care au primit viza de reședință după 4 septembrie pot vota numai la adresa de domiciliu. În urma presiunilor publice, aceasta a fost modificată și republicată, prin Hotărârile BEC 86 și 87.
Numărul de stabiliri de reședință și domicilii din 2020 este mai mic comparativ cu 2016, an electorali și 2015, an fără alegeri. Există suspiciuni solide potrivit cărora competitorii electorali, în special cei în funcție, s-au folosit de poziția publică pentru a înregistra alegători în localitățile respective.
Pentru a răspunde provocărilor create de criza sanitară, legislația a redus la jumătate numărul de semnături de susţinere necesare pentru depunerea candidaturilor, a introdus posibilitatea strângerii lor în format electronic şi a permis candidaților la mai multe funcții să depună o singură listă de semnături.
Birourile de circumscripţie au înregistrat 256.042 candidaţi. Deşi legea prevede reprezentarea ambelor sexe ca o condiţie pentru listele de candidaţi, 936 de liste de candidați au fost înregistrate fără să respecte această cerinţă. Informațiile centralizate privind candidații la nivel național au fost publicate după termenul limită pentru contestarea candidaturilor şi nu au inclus informații importante precum sexul, vârsta sau profesia candidaților.
Campania electorală și finanțarea acesteia
În campania electorală, restricţiile impuse de criza sanitară nu au permis organizarea de evenimente cu grupuri mari de persoane; competitorii electorali şi-au adaptat strategia de campanie, folosind reţelele sociale şi publicitatea online. Întrucât legislația privind campania outdoor este limitativă, competitorii au ales să-şi promoveze mesajele în precampanie folosind materiale interzise în perioada campaniei propriu-zise.
Campania electorală s-a desfăşurat în mai multe circumscripţii într-o atmosferă polarizată care a făcut loc, în defavoarea dezbaterii programelor electorale, unui discurs negativ, provocator şi în unele cazuri discriminator, mergând până la atacuri la persoană şi instigare la ură. Au fost înregistrate mai multe acuzaţii de abuz de resurse publice, iar unele cazuri au fost confirmate de hotărâri ale birourilor electorale de circumscripție.
Contribuțiile pentru campania electorală au provenit în mare parte din veniturile proprii ale candidaților și au crescut semnificativ față de 2016, în ciuda pandemiei COVID-19. Activitățile de propagandă s-au mutat semnificativ în perioada de pre-campanie, din cauza reglementărilor restrictive privind mijloacele permise pentru promovare în timpul campaniei, afectând transparența procesului. Contribuțiile competitorilor au fost publicate de către AEP în timp util, însă calitatea datelor poate fi îmbunătățită. Subvențiile au reprezentat o proporție relativ redusă din totalul contribuțiilor, dar valoarea lor totală rămâne ridicată, iar criteriile de acordare nu asigură egalitate și acces extins conform voturilor primite la alegerile locale. AEP a inițiat un proiect de modificare a Legii privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, care a fost supus dezbaterii publice, dar nu a fost dezbătut în Parlament. De asemenea, AEP a publicat un Ghid al finanțarii la alegerile locale, care a fost discutat în mod transparent cu părțile interesate.
Măsuri luate pentru combaterea COVID-19 și utilizarea metodelor alternative de vot
Autorităţile au asigurat siguranţa sanitară pentru ziua alegerilor prin măsuri clare privind fluxul alegătorilor în secţiile de votare şi au pus la dispoziţia participanţilor la procesul electoral măşti şi dezinfectant. Alegătorilor care nu au putut părăsi locul de muncă în ziua alegerilor nu li s-a permis să voteze cu urna specială.
Ziua alegerilor
Prezența la vot nu a fost afectată semnificativ de situaţia sanitară şi s-a ridicat la 46,02% la nivel naţional. Ziua alegerilor s-a desfăşurat calm şi organizat în cele mai multe secţii de votare. Deşi măsurile de protecţie sanitară au complicat întrucâtva procedurile, alegătorii şi comisiile de votare au respectat în mare măsură regulile. În unele cazuri, aplicarea măsurilor de protecție sanitară a încetinit fluxul alegătorilor, ceea ce a rezultat în aglomeraţie şi cozi lungi de aşteptare la unele secții de votare, uneori fără respectarea normelor de distanțare. MAI a solicitat BEC prelungirea procesului de votare, dar cererea a fost respinsă în condițiile lipsei unor prevederi legale în acest sens.
Un procent ridicat de peste 29% dintre secţiile de votare observate nu au fost accesibile persoanelor cu dizabilităţi. Alegătorilor cu mobilitate redusă nu li s-a permis să voteze pe liste suplimentare la secţiile de votare accesibile. Autoritățile nu au produs buletine de vot sau materiale de informare cu privire la procesul electoral care să asigure accesibilitatea pentru alegătorii cu dizabilități.
Numărarea voturilor, centralizarea și publicarea rezultatelor
Eficienţa comisiilor de votare a scăzut la momentul numărării voturilor, iar unii preşedinţi ai comisiilor de votare au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale cu rezultatele. Acestea au fost semnate în alb de membrii comisiei în aproape o treime din secţiile observate, iar numeroase procese verbale au fost completate eronat. În cazul unor secţii de votare din Bucureşti, transmiterea proceselor verbale nu s-a realizat în termenul legal de 24 de ore. Administraţia electorală nu a adus la cunoştinţa publicului motivul întârzierilor şi nu a comunicat în mod transparent situaţia proceselor verbale contestate, ceea ce a contribuit la creșterea confuziei şi a diminuat încrederea publică în corectitudinea procesului.
Procesul electoral s-a deteriorat mai mult în unele circumscripţii la momentul colectării materialelor de la comisiile de votare, precum şi în procesul totalizării voturilor. Rezultatele finale au fost publicate cu întârziere, iar BEC a emis două decizii pentru a modifica procesele verbale pentru București din care lipseau anumite date, sesizând și Comisia Tehnică Centrală pentru a lua măsuri legale pentru implementarea defectuoasă a legislației. Numirea în funcții a unor primari a fost contestată în instanță în mai multe localități (de exemplu la nivelul Primăriei Generale, sectorului 1 și Municipiului Timișoara), dar instanţele de judecată au respins contestaţiile din cauza lipsei de probe. Un caz din Moldova Nouă (Caraș Severin) rămâne nesoluţionat, astfel că procesul verbal cu rezultatele finale pentru primari la nivel naţional nu a fost publicat până la data acestui raport.
O treime din primari au fost aleși cu mai puțin de 50% din voturile valabil exprimate, iar în aproape o treime din cazuri, primarii au primit mai puțin de 30% din voturile alegătorilor de pe listele electorale permanente ale circumscripțiilor respective.
Sistemul electoral şi cadrul legislativ
Pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea procesului electoral, aspecte fundamentale precum modul de formare a comisiilor electorale nu ar trebui modificate cu mai puţin de un an înaintea alegerilor.
Pentru a asigura stabilitatea legislativă şi aplicarea uniformă a legislației reiterăm necesitatea adoptării unui Cod Electoral în acord cu standardele și bunele practici internaționale.
Autoritățile ar trebui să revizuiască legislația pentru a o pune în acord cu standardele și bunele practici internaționale.
Administrația electorală
Parlamentul trebuie să verifice într-o manieră transparentă şi susţinută activitatea AEP şi să publice rezultatul controlului.
Pentru a asigura funcționarea în condiţii tehnice şi legale optime a aplicațiilor trebuie reintrodus pentru certificarea acestora un termen care să permită auditarea lor şi efectuarea eventualelor corecţii înaintea alegerilor.
Documentația privind aceste aplicații ar trebui să fie publică. Ca bună practică, AEP ar putea permite și unor entităţi independente să verifice codul sursă și aplicațiile, iar legislația ar putea fi modificată pentru a permite acest proces
Pentru a evita modificări succesive care nu sunt clar marcate, legislația trebuie să stabilească condiții foarte clare în care se pot opera modificări la aplicații și entitățile îndreptățite să le efectueze.
Legea electorală trebuie să prevadă modalități și termene clare pentru contestarea deciziilor tuturor birourilor electorale.
Legislaţia trebuie să prevadă că şedinţele birourilor electorale la orice nivel sunt publice.
Pentru a asigura egalitatea accesului la procesul electoral electoral, legislația ar putea permite candidaților independenți să aibă reprezentanți în birourile electorale.
Pentru a asigura informarea corectă și timpurie a alegătorilor, recomandăm elaborarea unor materiale de educație electorală în timp util și diseminarea acestora pe scară largă, inclusiv în limbile minorităţilor naţionale şi în format adaptat pentru necesităţile persoanelor cu dizabilităţi (limbaj mimico-gestual, format easy-to-read, Braille etc.).
Capacitatea profesională a membrilor Corpului Experților Electorali trebuie consolidată prin formare continuă și evaluare constantă. Înaintea fiecărui scrutin trebuie ca toţi preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora să beneficieze de sesiuni de instruire interactive, cuprinzătoare şi clare.
Înregistrarea alegătorilor
Legislația ar trebui să fie armonizată cu standardele internaționale, prin înlăturarea restricțiilor privind drepturile de vot în baza dizabilităților intelectuale sau psihosociale.
Pentru a asigura integritatea alegerilor, legea ar trebui să prevadă posibilitatea ca alegătorii să voteze într-o singură circumscripție.
Pentru reducerea migrației electorale, autoritățile ar putea lua în calcul introducerea unor măsuri suplimentare de verificare, dar și clarificarea legislației cu privire la măsurile recurente de control și sancționare.
Înregistrarea candidaților
Pentru a încuraja participarea politică, numărul semnăturilor de susţinere prevăzut de lege, atât pentru candidaţii propuşi de partide şi alianţe, cât şi pentru candidaturile independente, ar trebui redus sub procentul de 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale.
Pentru a facilita strângerea semnăturilor în format electronic şi a spori încrederea publică în proces, autorităţile ar putea lua în considerare uniformizarea procedurii înaintea alegerilor următoare, inclusiv prin punerea la dispoziţia candidaţilor în acest scop a unei pagini web funcţionale dedicate.
Legislaţia electorală ar trebui să prevadă respingerea listelor de candidaţi care nu respectă cerinţa reprezentării ambelor sexe.
Pentru a respecta standardele internaționale, autoritățile ar trebui să publice în timp util date mai detaliate privind candidaturile înregistrate.
Este necesară introducerea în lege unui mecanism uniform, eficient şi transparent de verificare a semnăturilor de susţinere, în conformitate cu Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia.
Campania electorală și finanțarea acesteia
Pentru a reduce activităţile de campanie şi cheltuielile semnificative efectuate de partide înainte de începerea campaniei electorale, legislația ar trebui să permită competitorilor electorali să utilizeze materiale de promovare stradală în perioada de campanie.
Pentru a crește transparența finanţării campaniei electorale, autoritățile ar putea introduce cerințe prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidații pentru campaniile electorale peste o anumită limită să fie publică, similar procedurilor pentru finanțarea partidelor politice.
Pentru a asigurarea echitatea finanțării din subvenții, limitele maxime pentru subvențiile de stat ar trebuie reduse.
Pragul pentru obținerea de subvenții la nivel local ar trebui scăzut pentru a ține cont și de voturile obținute la alegerea primarilor și/sau consilierilor locali
Ponderea din subvenție acordată pentru rezultatele obținute la alegerile locale ar trebui crescută.
Pentru a crește transparența finanțării campaniei electorale, competitorii ar trebui să publice veniturile și cheltuielile periodic. Pentru a facilita acest proces, AEP ar putea pune la dispoziția competitorilor electorali o platformă pentru centralizarea acestor rezultate, care să permită și accesarea de către public a informațiilor.
Măsuri luate pentru combaterea COVID-19 și utilizarea metodelor alternative de vot
Pentru a permite alegătorilor aflaţi în izolare sau carantină să solicite urna specială fără a spori riscul de infectare cu Covid-19 prin contactul fizic cu alte persoane, legislația ar trebui modificată pentru a permite depunerea de cereri prin mijloace electronice. De asemenea, autoritățile ar trebui să permită înregistrarea prin mijloace online și pe o perioadă mai îndelungată, prin intermediul birourilor electorale de circumscripție.
Alegătorilor care nu pot părăsi locul de muncă în ziua alegerilor trebuie să li se permită să voteze cu urna specială.
Acolo unde este posibil, secţiile de votare care au funcţionat la alegerile locale în încăperi sub 25 m2 trebuie relocate înainte de alegerile parlamentare în spaţii care să permită menţinerea distanţei de siguranţă.
Reglementările privind siguranţa sanitară trebuie adoptate în timp util, iar guvernul și AEP trebuie să desfășoare o campanie de informare susținută, prin instrumente cât mai diverse și adaptate tuturor categoriilor de participanți la procesul electoral (radio, TV, online, inclusiv în limbile minorităților naționale și în format accesibil persoanelor cu dizabilități).
Observarea alegerilor
Pentru a spori transparenţa procesului electoral, dreptul de a desemna delegaţi al partidelor politice, organizațiilor minorităților naționale şi alianțelor care participă la alegeri şi nu au reprezentanţi în birourile electorale ar trebui extins şi la candidaţii independenţi.
Pentru a crește transparența procesului electoral, legislația ar trebui să prevadă accesul observatorilor la toate activităţile legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, pe durata întregii perioade electorale.
Ziua alegerilor
Pentru a garanta respectarea drepturilor electorale ale tuturor alegătorilor, autoritățile ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru accesibilizarea secțiilor de votare și pentru introducerea unor noi metode de votare pentru persoanele cu dizabilități.
Legea trebuie să prevadă faptul că alegătorii cu mobilitate redusă pot vota la cea mai apropiată secție de votare accesibilă.
Alegătorilor aflaţi în aşteptare la secţiile de votare la ora închiderii trebuie să li se permită să voteze.
Numărarea voturilor, centralizarea și publicarea rezultatelor
Preşedinţii BESV şi locţiitorii acestora trebuie să beneficieze de instruire temeinică privind completarea proceselor verbale, eventual însoţită de un exerciţiu practic, în cadrul unei sesiuni de instruire interactive, în care să aibă ocazia să pună întrebări pentru a rezolva eventualele necalrităţi.
Predarea proceselor verbale cu rezultatele şi a materialelor electorale de la BESV către birourile de circumscripţie trebuie planificată eficient, astfel încât să se elimine aglomeraţia şi cozile și să reducă timpii de așteptare pentru reprezentanții BESV.
După publicarea rezultatelor pentru toate primăriile din ţară, autorităţile ar putea analiza sistemul electoral în vederea introducerii unor modificări care să asigure o mai bună reprezentativitate, inclusiv prin repunerea în discuţie a revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
