Suprinzător, primele întâlniri ale noului Parlament au readus în prim plan, ca o ”prioritate națională”, modificarea foarte tinerei Legi antifumat (Legea 15/2016 care interzice fumatul în spațiile publice închise). Aceasta febrilă preocupare este o consecință directă a mărturisitei constatări a unor lideri de partid potrivit căreia Legea antifumat este prea dură (”Cea mai dură lege antifumat din Europa!”). În consecință ea trebuie ”relaxată”.
La o evaluare superficială, aducându-ne aminte de înverșunarea cu care acești parlamentari au făcut din relaxarea Legii antifumat un leit-motiv al recentei lor campanii electorale ar trebui să apreciem consecvența cu care aceștia doresc să pună în practică ceea ce au promis minorității fumătoare (26% din populația României). În realitate, așa cum vom motiva în continuare, este vorba de ipocrizie și de rea voință. Toate conducând spre un grav atentat la sănătatea națiunii, a electoratului care i-a propulsat în Parlament, la negarea dreptului Constituțional la sănătate a întregii populații, fie ea fumătoare sau nefumătoare.
Să ne explicăm: Fumatul este cel mai teribil drog imaginat vreodată. Este un drog pentru că dă dependență și omoară prin boli respiratorii, boli cardiovasculare și cancer. Anual 42000 de români mor datorită fumatului. Aceasta înseamnă 115 de decese în fiecare zi; 90% dintre cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ. La restul de 10% fumatul pasiv este, în mare parte, răspunzător (atenție! – între cele 69 de substanțe cancerigene existente în fumul de țigară se află Poloniul radioactiv!). În România fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard până la vârsta de 60 de ani. Peste 80% dintre pacienții cu infarct din segmentul 20-60 de ani sunt fumători. Alături de cancerul pulmonar, cancerele faringolaringiene și alte forme de cancer sunt datorate fumatului. Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză și induce boli respiratorii cronice severe. Prin toate efectele sale fumatul este direct răspunzător pentru reducerea cu 10 ani a speranței de viață a fumătorilor în comparație cu nefumătorii. O țintă extrem de sensibilă a fumatului o reprezintă copiii. Este de notorietate faptul că industria tutunului are o preocupare specială pentru copii și adolescenți. Drept urmare 60%-80% dintre fumători deprind acest viciu înainte de vârsta majoratului. Din acest grup se selectează cei care vor face o boală pulmonară cronică, un cancer pulmonar sau un infarct până la vârsta de 50-60 de ani, deci în plină activitate. Copiii încă nenăscuți ai mamelor fumătoare sunt deja fumători activi, inhalând aceleași doze ca și mamele lor. Astmul bronșic are o incidență net mai mare la copiii din familiile fumătorilor.
Efectele fumatului pasiv și a celui inconștient sunt, și ele, ignorate. Exista date clare care atestă faptul că 17% dintre cancerele pulmonare apar la fumătorii pasivi iar incidența bolilor cardiovasculare este cu 30% mai mare la nefumătorii care lucrează alături de fumători. În blocurile de locuințe peste 80% dintre locuințele nefumătorilor sunt contaminate cu produsele rezultate din fumul de țigară provenit din locuințele fumătorilor. Fumătorii își îmbolnăvesc propria familie. Protejarea membrilor de familie nefumători prin fumatul înafara locuinței (pe balcon) este o iluzie: întreaga locuință a fumătorilor este impregnată cu particule de tutun din care substanțele toxice sunt eliberate constant afectând pe toți membrii familiei (fumatul inconștient sau așa numit „fumat la mâna a treia”).
Studiile științifice arată clar că singura modalitate de a reduce efectele dezastroase ale fumatului (atât pentru fumători cât și pentru nefumători) este ca fumătorii să fumeze în aer liber, departe de orice spațiu închis.
Simpla conștientizare a acestor date, atestate științific, ar trebui să determine pe orice om onest să militeze NU pentru relaxarea Legii antifumat ci pentru înăsprirea acesteia. Dacă aceste argumente nu sunt suficiente atunci reamintim următoarele: Legea antifumat a fost adoptată cu o majoritate zdrobitoare (81%). În Ianuarie 2015 Curtea Constituțională a respins categoric (unanimitate) tentativa a 33 de senatori de a bloca această Lege pe motiv de ”neconstituționalitate”. Curtea Constituțională a demonstrat clar că nu există dreptul constituțional de a fuma; în consecință nu se poate vorbi de încălcarea unui drept. Mai mult, Constituția prevede clar că dreptul de a ”dispune de propria persoană” se poate exercita atâta timp cât aceasta nu afectează pe cei din jur. Ori fumatul este singurul drog care îi afectează și pe cei care nu îl consumă în mod direct. În consecință a persista în ideea de a crea facilități minorității fumătoare în detrimentul majorității nefumătoare înseamnă revenirea la discriminarea majorității de 76% nefumătoare practicată fără limite înaintea implementării Legii antifumat și ignorarea cu bună știință a deja exprimatei opinii a Curții Constituționale.
În cele 9 luni de la intrarea in vigoare a acestei Legi a apărut foarte clar faptul că românii, un popor latin (recunoscut pentru încercările de a nu accepta întotdeauna termene, date, ore) a aderat, a susținut și a respectat cu brio aceasta Lege.
Mai mult, sondajele arată faptul că politicile naționale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun în România sunt aprobate de majoritatea populației (85%) nu numai de majoritatea nefumătoare (91%) dar și de 73% din minoritatea fumătoare. În plus, un studiu (Omnibus) efectuat in lunile Octombrie-Noiembrie 2016 a concluzionat ca 80% dintre cetățenii României aprobă aceasta Lege. Insăși 63% dintre fumători o aprobă (!);
Studiul Mercury Research (octombrie 2016) intitulat ”Percepția publicului larg cu privire la politicile de control ale consumului de tutun” semnalează faptul că această lege a fost privită și primită extrem de pozitiv de populație: aproape trei sferturi din populația României ar susține o inițiativă pentru interzicerea promovării produselor din tutun în magazine și localuri, iar același procent este de acord cu uniformizarea pachetelor de țigări astfel încât acestea să fie neutre și neatractive.
Mediatizata apocalipsă economică anunțată de adversarii Legii antifumat odată cu adoptarea ei nu s-a produs. Dimpotrivă!. Încasările din baruri, restaurante nu numai că NU s-au redus dar au și crescut (date raportate de ANAF) și nu a apărut nici un faliment imputabil Legii antifumat; Mai importante ni se par efectele implementării Legii asupra stării de sănătate a populației României. Așa cum s-a întâmplat in toate țările care au implementat astfel de legi, impactul pozitiv a apărut practic imediat. Institutul Național de Statistică a înregistrat o reducere cu aproape 1300 de cazuri a numărului de infarcte miocardice în primele 5 luni de la implementarea Legii – comparativ cu perioada similară din 2015. Și mai spectaculoase apar efectele asupra bolilor respiratorii: o reducere cu 31% (!!!) a numărului de copii externați din spitalele din România cu diagnosticul de astm bronșic și o reducere cu peste 5% a acutizării bolilor respiratorii cronice.
Împotriva tuturor acestor evidențe, în totală contradicție cu realitatea, relaxarea Legii antifumat a devenit însă o adevărată idee obsesivă a unor parlamentari români. Este pentru a treia oară când aceștia atacă această Lege după adoptarea ei în Camera Deputaților (15 Decembrie 2015). Ce se dorește, de fapt ? Se dorește, în esență introducerea a două amendamente: Modificarea definiției spațiului public închis. Actuala definiție este ”Spațiu public închis = spațiu mărginit de minim doi pereți și un acoperiș”. Definiția care se dorește a fi introdusă: „Spațiu public închis = spațiu înconjurat de pereți din toate părțile”. Cei care doresc aceasta noua definiție ignoră cu bună știință faptul că actuala definiție nu este o invenție a susținătorilor Legii antifumat ci a Organizației Mondiale a Sănătății si faptul că ea a fost adoptată de România cu mai bine de un deceniu în urmă. La aceasta definiție s-a ajuns urmare a rezultatelor studiilor științifice care au demonstrat că în orice alt spațiu public care se află înafara acestei definiții gradul de expunere la efectele nocive ale fumatului crește exponențial atât pentru fumători cât și pentru nefumători, chiar daca aceștia se află în vecinătatea acestui spațiu si nu în interiorul lui.
Se dorește, de asemenea, crearea de spații pentru fumători în interiorul spațiilor publice și crearea de cluburi, restaurante, etc pentru fumători plecându-se de la ”dreptul de a fuma” si de ”a dispune de propria persoană”. Altfel spus se ignoră decizia Curții Constituționale din ianuarie 2016, menționată mai sus.
În sinteză: avem o Lege antifumat modernă (prin care Romania s-a alăturat celor 23 de tari Europene care au astfel de legi și pe care le aplică la standarde mai înalte decât cele prevăzute in Legea românească), o lege prin care se reduc dramatic efectele celui mai important factor de risc pentru sănătatea populației, o lege adoptata cu 81% din voturi, aprobata de 80% din populația țării (si chiar de 63% dintre fumători), susținută de Curtea Constituțională, adoptată și respectată de întreaga populație (nefumători/fumători) si care are deja un impact major în ameliorarea stării de sănătate națională. In fața acestor realități ideea obsesiva a de a o relaxa (practic de a o anula) apare, fără dubiu, ca fiind, așa cum am afirmat de la bun început, un atentat grav la sănătatea publică, o acțiune îndreptată împotriva propriei națiuni, o acțiune prin care se neagă dreptul constituțional la sănătate al întregii populații atât nefumători cât și fumători. Această atitudine ipocrită, venind în contradicție cu toate programele partidelor parlamentare care au făcut din sănătate și prevenția bolilor cronice un obiectiv prioritar, inclusiv în campania lor electorală, ignoră complet toate materialele științifice care au fost trimise parlamentarilor români în decursul ultimului an de către Societățile Profesionale Medicale (mai exact Societățile Române de Cardiologie și de Pneumologie) și toate apelurile venite din partea experților internaționali.
Din fericire experiența ultimilor doi ani a demonstrat seriozitatea și spiritul responsabil al majorității parlamentarilor români care, prin votul lor copleșitor care a dus la adoptarea Legii antifumat în forma ei actuală, au așezat România alături de națiunile responsabile care au înțeles sa protejeze sănătatea propriilor cetățeni prin astfel de măsuri legislative. Iată de ce avem deplina încredere că Parlamentul României va menține forma actuală a Legii antifumat respingând categoric acest atentat grav la sănătatea publică, această tentativă de a ne întoarce într-un trecut de care nu putem fi mândri. – sursa: Dr. Gabriel Tatu – Chioiu, din partea Societății Române de cardiologie și prof. dr. Florin Mihălțanm din partea Societății Române de Pneumologie.
