România va încerca să renegocieze jaloane din PNRR entru care deja a primit finanțare

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat într-o conferință de presă, perpectivele Văii Jiului. Acesta a vorbit despre crearea noii companiii – Complexul Energetic Valea Jiului – care a preluat cei 2.032 de angajaţi ai Complexului Energetic Hunedoara (CEH) și activele acesteia (cele patru mine şi instalaţiile aferente, plus termocentrala de la Paroşeni). Noua companie pleacă, practic, de la o foaie curată, fără datorii”, a spus Sebastian Burduja.

”Ne dorim nu doar un pansament pentru Valea Jiului şi să spunem că, în conformitate cu angajamentele României din PNRR, din Legea decarbonizării, vorbim despre 2030, respectiv 2032 pentru punerea în siguranţă a celor patru mine în două etape, dar şi de noi proiecte pentru această nouă companie. Direcţiile pe care mergem sunt posibila explorare şi exploatare a cuarţului şi suntem într-o corespondenţă cu ANRM pentru a vedea dacă este posibil, din perspectiva reglementărilor, să facem asta. Ulterior vom face şi analiză economică. De asemenea, grupul pe gaz în parteneriat cu Romgazul. Acolo ne uităm inclusiv la soluţii de captare de dioxid de carbon, pentru că vom avea această problemă mai devreme sau mai târziu. Putem produce pe gaz, dar tot este o sursă de producţie poluantă, sigur, mult mai prietenoasă cu mediul decât cărbunele, dar tot poluează. De asemenea, două posibile microhidrocentrale din Valea Jiului şi, nu în ultimul rând, un set de proiecte în zona parcurilor fotovoltaice, pentru care deja Complexul Energetic Valea Jiului a identificat terenurile necesare. Sunt capacităţi în jur de 20-30 de megawaţi putere instalată, pe care ne-am dori să le realizeze în parteneriat cu Hidroelectrica. Hidroelectrica având deja experienţa unor companii de proiect, împreună cu OMV Petrom sau cu Tinmar pentru dezvoltarea de parcuri fotovoltaice”, a explicat Burduja. Ministrul s-a refert și la cele trei acte normative recent promovate de Guvern, referitoare la darea în plată, operaţionalizarea companiei Complex Energetic Valea Jiului şi ajutorul de stat de 70 de milioane de lei, dar că în cel mult două luni va fi nevoie de un nou pachet de ajutor de stat, estimat la 350 de milioane de lei, iar până în 2032 de alte intervenţii, similre cu cele de care au beneficiat statele europene care şi-au pus în siguranţă minele de cărbune, a mai spus Sebastian Burduja.

Ministrul s-a referit și la CEO, care a beneficiat deja de un ajutor de stat de 1,2 miliarde de lei, care și-a asumat un plan de reorganizare, reglementat inclusiv prin PNRR. Până în 2026, la CEO, producția bazată pe lignit ar trebui să se oprească. Planul de restructurare a CEO presupune realizarea unor parteneriate cu parteneri privați. ”Problema este că, din păcate, din cauza unor întârzieri, nu ne suprapunem închiderea lignitului cu punerea în funcțiune a acestor noi capacități, ceea ce poate crea o problemă din perspectiva Sistemului Energetic Național”, a precizat Burduja. În ceea ce privește cele 10.000 de locuri de muncă afectate de reorganizarea CEO, ministrul a spus că până la sfârșitul lunii octombrie problemele vor fi prezentate Comisiei Europene. ”Vreau să ponderez așteptările. Pentru a decala termenele pentru exploatările bazate pe lignit avem nevie să modificăm o lege în Parlamentul României, planul de restructurare, cu aprobarea Comisiei Europene și chiar și o renegociere a PNRR pentru jaloane pentru care România deja a încasat sumele aferente”, a declarat Burduja.

Despre capacitatea care ar putea fi menținută în funcțiune în centralele Complexului Energetic Oltenia se va putea discuta după ce Transelectrica va face un studiu de adecvanță al sistemului energetic național, care va fi gata anul următor, dar ministrul a lăsat să se înțeleagă că România ar mai putea cere un timp suplimentar de doi ani, pe motivul că acesta este intervalul de timp, “un an și jumătate-doi” cu care sunt întârziate proiectele energtice noi ale Complexului Energetic Oltenia.

Planul de restructurare și decarbonare al CEO, aprobat de Comisia Europeană, prevede că, până în 2026, trebuie să se închidă treptat toate capacitățile energetice pe lignit, urmând ca, tot atunci, să devină  operaționale noile centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, cu capacitate totală de 1.325 MW.

De la finalul anului 2020, au fost retrase din exploatare Blocul 8 al Termocentralei Ișalnița, Blocul 3 de la Turceni și a fost externalizată CET Craiova II. În total 945 MW pe cărbune au fost scoși din exploatare, respectiv externalizați.