Acasă Politic ROMANII SI CONFLICTUL DE INTERESE

ROMANII SI CONFLICTUL DE INTERESE

DISTRIBUIȚI

La zece ani de la înființare, Agenția Națională de Integritate (ANI) și Institutul pentru Politici Publice (IPP) au dat publicității primele rezultate din cadrul inițiativei privind Identificarea timpurie și prevenirea conflictelor de interese din administrația locală din România – primul sondaj de opinie național privind percepțiile românilor asupra conflictelor de interese.

Sondajul indică o percepție publică mai degrabă critică la adresa clasei politice cu privire la situația curentă, corupția fiind principala problemă cu care se confruntă țara noastră (72%), în timp ce disponibilitatea de a sesiza un conflict de interese rămâne relativ scăzută, în condițiile în care aproape 40% dintre respondenți spun că nu ar sesiza un conflict de interese către instituțiile abilitate, pentru că nu ar ajuta cu nimic (32%) sau le-ar crea probleme (31%). Cu toate acestea, toți participanții la discuții au insistat asupra importanței conștientizării și a educării în continuare în direcția unei corecte înțelegeri a fenomenului, respectiv a impactului pe care acesta îl poate avea în societate, mai ales atunci când implică cheltuirea banului public.

Sondajul arată că 20% dintre respondenți consideră că, în România, lucrurile merg într-o direcție bună, iar 75% consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Pentru ca lucrurile să meargă mai bine în țară, cei mai mulți dintre români consideră că ar trebui rezolvate cu prioritate următoarele probleme: corupția (72%), lipsa locurilor de muncă (64%), sărăcia (62%), nivelul redus al veniturilor (54%), furtul din banii publici (54%) și problemele din sănătate (46%).

Jumătate dintre respondenți se declară interesați sau foarte interesați de problema conflictului de interese, în timp ce 17% nu sunt deloc interesați în legătură cu acest subiect. Cu toate acestea, doar 6% spun că sunt foarte bine informați, iar 33% bine informați despre problema conflictului de interese. 18% declară că nu sunt deloc informați vizavi de acest subiect. Conflictul de interese în sectorul public înseamnă ”un conflict între interesele personale ale unui funcționar public și interesul public”, consideră 48% dintre intervievați. Câte 16% consideră că definiția conflictului de interese este fie ”un conflict între interesele unor funcționari publici”, fie ”un conflict între interesele personale ale aceluiași funcționar public”. Indiferent de modul în care definesc conflictul de interese, 78% dintre cei chestionați consideră că acesta este un act de corupție.

Dintre tipurile de acțiuni care pot reprezenta un conflict de interese evaluate în cadrul studiului, cele care sunt assimilate conflictului de interese de către respondenți în cea mai mare măsură sunt: ”Un parlamentar a plătit din bani publici deplasarea soției la un eveniment la care l-a însoțit” (86%), ”Un președinte de CJ a intervenit pentru soție într-un concurs pentru ocuparea unui loc de muncă” (84%), ”Un parlamentar care propune o modificare legislativă prin care scapă de o posibilă condamnare” (83%) și ”Un consilier local propune o hotărâre de consiliu local prin care aduce un beneficiu propriei firme” (81%). Cele mai scăzute valori în acest sens le obțin următoarele acțiuni: ”Un ministru acordă un contract unei firme la care a fost angajat în ultimii 5 ani ” (66%), ”Un parlamentar care prestează ca avocat într-un caz de corupție” (67%) și ”Un consilier local a votat pentru o hotărâre de consiliu local care acordă un sediu gratuit unei organizații în care este membru”(67%).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

17 − 11 =