Acasă Social Scapă Vâlcov de infracțiunea de spălare de bani?

Scapă Vâlcov de infracțiunea de spălare de bani?

DISTRIBUIȚI

Infracțiunea de spălare de bani prin dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, sub forma autoratului, pentru care Darius Vâlcov a fost condamnat anul trecut la șase ani de detenție cu executare a fost declarată, ulterior, neconstituțională de CCR, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Consecința este ca acuzația ar putea pica în apel, au explicat aceleași surse, dacă procurorii nu solicită și nu obțin schimbarea încadrării juridice într-o acuzație similară, care să stea în picioare.

Pe 8 februarie 2018, Vâlcov a fost condamnat la 8 ani de detenție de completul de 3 judecători de la Înalta Curte. A primit 6 ani pentru spălare de bani, 4 ani pentru trafic de influență și 2 ani pentru operațiuni comerciale incompatibile cu funcția de primar. Completul de 3 judecători i-a contopit pedepsele și a decis că Vâlcov să execute una singură, de 8 ani de detenție cu executare.

Consilierul premierului Dăncilă este acuzat că ar fi spălat banii din șpăgi, cumpărându-și lingouri de aur și tablouri. Or, decizia CCR nr. 418 din 19 iunie 2018 (ulterioară deci condamnării din 8 februarie 2018) spune că simpla folosire a banilor proveniți din infracțiuni nu înseamnă săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

CCR a fost sesizată de Tribunalul Mureș care a întrebat dacă ”folosirea unei sume de bani furate pentru achiziționarea de alimente constituie infracțiunea de spălare de bani”. Sau, dacă vreți, dacă cineva care fură o gaină și o mănâncă comite infracțiunea de spălare de bani.

În cazul lui Valcov, întrebarea e: Dacă el și-a cumpărat lingouri de aur și tablouri cu banii din mită înseamnă că a comis și infracțiunea de spălare de bani?

CCR a făcut o paralelă cu infracțiunea de tănuire și a ajuns la concluzia că dacă un hoț fură ceva, în mod evident tănuiește acest lucru. Însă el nu poate fi acuzat și de furt, și de tănuire, întrucât s-ar încălca principiul ”ne bis in idem”, potrivit căruia o persoană nu poate fi trasă la răspundere penală pentru aceeași faptă de două ori. De tăinuire poate fi acuzat altcineva, care ajunge să cunoască furtul respectiv și alege să îl tăinuească, însă nu autorul furtului, a explicat CCR.

Primul termen din procesul în apel al lui Darius Vâlcov a fost fixat pentru data de 14 aprilie. Vâlcov a fost primar PDL în Slatina, ex-ministru PSD de Finanțe în Guvernul Ponta, iar acum este consiler al premierului și prieten cu liderul PSD, Liviu Dragnea (potrivit declarațiilor lui Vâlcov).

El este acuzat că ar fi luat mită ca să acorde contracte și ar fi provocat prejudicii de peste 9 milioane de lei, adică aproape 1,9 milioane de euro, însă instanţa de fond l-a găsit vinovat doar de o pagubă de 6,2 milioane de lei, adică 1,3 milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în acest dosar, Vâlcov are sechestru pe bani şi bunuri de peste 7,2 milioane de lei, printre care 3 lingouri de aur şi 172 de tablouri.

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât de la Completul de 5 judecători, cât şi de la Secţia penală, reflectă soluţia potrivit căreia subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor poate fi acelaşi cu subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile”, au arătat judecătorii în motivarea condamnării la fond a lui Darius Vâlcov.

Nu venise însă decizia CCR nr. 418 din 19 iunie anul trecut, care a declarat neconstituțională această infracțiune. CCR: ”Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Tribunalul Mureș – Secția penală, din oficiu, în Dosarele (…) și constată că dispozițiile art. 29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.16 din 8 iunie 2016 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, în ceea ce privește subiectul activ al infracțiunii (pct.2 din dispozitiv), sunt neconstituționale”, se arată în decizia nr. 418 din 19 iunie 2018. – sursa: G4Media.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here