Acasă Anchete TRANZACȚII, INVESTITORI, PROMISIUNI

TRANZACȚII, INVESTITORI, PROMISIUNI

DISTRIBUIȚI

 

Senatorul independent de Ilfov, Nicolae Nasta, care activează în grupul PLR, propune modificarea Legii care reglementează posibilitatea persoanelor fizice străine, cetăţeni ai Uniunii Europene, să cumpere teren arabil în România. Este vorba despre un proiect de completare a Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 referitoare la privatizarea societăţilor comerciale care deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Actul normativ a intrat în vigoare în urmă cu un an şi stabileşte în ce condiţii se poate cumpăra teren în extravilan în România, precum și activitatea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS). 

 Senatorul Nasta propune, alături de 23 de parlamentari ai PNL, șapte ai PSD, cinci ai UDMR, trei ai UNPR, unul al PC și unul independent, ca legea să nu se aplice persoanelor care au un drept de creanță asupra terenurilor agricole situate în extravilan în baza unor acte încheiate anterior intrării în vigoare a legii.

Înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, au fost încheiate numeroase tranzacții privind înstrăinarea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, investitorii, români sau străini, urmărind crearea unor exploatații agricole mari sau nefiind interesați de exploatarea acestor terenuri în regie proprie (din cauza randamentului scăzut și gradul mare de fărâmițare al terenurilor agricole). Unele dintre aceste tranzacții au constat în încheierea unor promisiuni de vânzare – cumpărare care prevedeau că prețul se achită integral la data încheierii promisiunii, iar transferul dreptului de proprietate se va realiza după întocmirea documentațiilor cadastrale.

 Legea, doar pentru unii

 Din cauza Ordinului nr.633/2006 al OCPI, activitatatea de cadastrare și atribuire a numerelor cadastrale pentru terenrile din extravilan a fost puternic îngreunată pentru proprietarii de terenuri, remarcându-se neconcordanțe între suprafețele măsurate și cele atribuite prin titluri de proprietate, numeroase greșeli în tipărirea numelui proprietarilor sau vecinilor pe titlurile de proprietate, documentații cadastrale întocmite anterior de proprietarii vecini care trebuiau rectificate. Aceste fapte au făcut ca la intrarea în vigoare a legii, care prevedea procedura de urmat în cazul înstrăinării dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, numeroși investitori să se găsească în situația de a aplica această procedură, fiind excluși din categoria proprietarilor, chiar dacă revendicau un drept de creanță asupra terenurilor respective. Singurii care puteau să definitiveze achiziția prin întocmirea unui act de vânzare – cumpărare erau cei care încheiaseră documentele la notar. Această excepție a făcut o diferențiere clară între promisiunile autentificate și cele neautentificate creând o inegalitate între acestea, în condițiile în care dreptul de creanță era asemănător.

 Diferențierea, neconstituțională

 Prin Decizia nr.755/2014, Curtea Constituțională a României a constatat că aceste prevederi, care făceau diferențiere, sunt neconstituționale. Efectul deciziei este acela că prevederile art. 20, al. 1 din Legea nr.17/2014 nu mai pot fi aplicate, cu consecința pentru deținătorii acestor drepturi de creanță, respectiv promitenții – cumpărători, de a apela la procdeura prevăzută de lege (publicare ofertă, aplicarea dreptului de preempțiune). O eventuală apelare la această procedură ar duce inevitabil, se arată în expunerea de motive, la pierderea dreptului de creanță în condițiile în care acești promitenți – cumpărători nu au drept de preempțiune, drept care poate fi valorificat de preemptorii menționați în art. 4, al. 1 din Legea nr. 17/2014 (coproprietari, arendași, vecini, Statul Român).

Așa cum prevăd normele Legii nr.17/2014, vânzarea se va face după parcurgerea obligatoriu a procedurii de publicitate, respectându-se dreptul de preempțiune și prețul din oferta de vânzare. Promisiunile încheiate anterior intrării în vigoare a legii prevedeau prețul de la data încheierii, în fapt un preț mai mic decât cel de la data vânzării efective.

Este de notorietate că prețul terenurilor agricole a crescut foarte mult și că va crește în continuare. De aceea, prețul plătit de promitentul – cumpărător la data încheierii promisiunii va fi mai mic decât cel al pieții de la data vânzării efective. Practic, părțile sunt puse în situația ori de a nu resptecta promisiunea făcută din cauze obiective (cu consecințele de vigoare, respectiv plata de daune, plata unui preț mai mare decât cel negociat) ori de a declara prețuri nereale pentru a se încadra în prevederile Legii nr.17/2014. În acest mod, promitenții – cumpărărori sunt, potrivit expunerii de motive, înlăturați de la posibilitatea obligării debitorului la executarea promisiunii făcute.

Potrivit liberalului Octavian Motoc, cel care a avut inițiativa modificării legii, promitenții – cumpărători trebuie introduși într-o categorie aparte față de cea a preemptorilor menționați în lege, înaintea celorlalți poreemptori, astfel încât să poată cumpăra terenul la prețul negociat anterior și stabilit în promisiune, putând valorifica dreptul de creanță pe care îl au asupra terenului respectiv.

 Nasta, dator ilfovenilor

 După o experiență scurtă în PNL, ca senator de Ilfov, ”suedezul” Nicolae Nasta, cum îi spun unii localnici din Corbeanca pentru că a lucrat cândva printre scandinavi, a ales să facă pasul către gruparea fostului deputat de Ilfov, Călin Popescu – Tăriceanu, care a reactivat Partidul Liberal Reformator (PLR), official nemulțumit de ”fuziunea cu PDL și trecerea la PPE”.

Deocamdată, Nasta este dator celor care l-au ales, întrucât activitatea lui nu a fost una productivă, așa cum a promis în campania electorală. Ilfovenii nu au auzit, până acum, de birourile județene de consultanţă pentru accesul la fondurile Uniunii Europene, pentru înfiinţarea de microferme și nu au simțit sistemul promis de colectare, păstrare şi vânzare a produselor obţinute în microferme direct de către producători, evitând reţelele de intermediari. De asemenea, Nasta a promis că va construi adăposturi pentru câini pe lângă fermele de animale de la marginea Bucureştiului şi nu izolate în câmp sau păduri și că va asigura un sistem prin care, cu ajutorul fondurilor comunitare, comunele din judeţul Ilfov să devină independente din punct de vedere energetic, prin utilizarea panourilor solare. Între timp însă, Nasta a fost acuzat de presa centrală că s-a îmbogățit rapid după ce ar fi cumpărat drepturi litigioase de la niște nevoiași și ar fi fost pus în posesie la ieșirea pe A3, în Popești – Leordeni.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

nine − two =