Manifestarea, mai cunoscută în străinătate decât în țară
Manifestarea tradițională organizată de Primăria Brănești în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale al CJ Ilfov și Asociația Culturală Brănești, Festivalul ”Ziua Cucilor” a ajuns la a XV-a ediție.
La sfârșitul lunii februarie, localnicii din Brănești au grijă ca an de an să reînvie în lunea curată (prima zi din Postul Mare, prima zi de luni de după Lăsatul secului) acest obicei străvechi care reprezintă unicul carnaval mascat din Ilfov, totodată fiind şi o manifestare culturală care, datorită pasiunii organizatorilor a căpătat valențe internaționale, fiind poate mai cunoscută în străinătate, decât în apropiata noastră Capitală.
Astfel, în curtea Casei Corpului Didactic din Brăneşti în dimineața de luni s-au adunat Cucii, urmând un program bine stabilit, prima activitate fiind vernisajul expoziției ”Brăneștii – natură și tradiție”, urmată de simpozionul de deschidere a festivalului și primirea invitaților oficiali. Mult așteptata paradă a grupurilor de cuci este elementul către care, an de an, sunt îndreptate toate privirile.
Cucilor din Brăneşti li se alătură și invitaţi din alte zone ale României, unde există obiceiuri asemănătoare, cu mascaţi, care se desfăşoară în diferite momente ale anului. Din România au fost invitate să se alăture paradei oaspeți din Păulești – Vrancea, Cetea – Alba, Lipnița – Constanța, Domnești – Ilfov, iar din afara granițelor au participat grupuri din Bulgaria și Serbia. Seara s-a încheiat cu un concert de folclor românesc, cu participarea orchestrei ”Doina Oltului” și a numeroși interpreți de muzică populară cunoscuți și recunoscuți, pe plan național și internațional.
Parada mascaților a cuprins fantome, strigoi și chiar amazoane, care pe un soare călduț au aruncat simbolic iarna.
De origine balcanică după unii, (există cercetători care consideră că originea e tracică, precreştină), sărbătoarea are manifestări sincretice și a fost prelungită în comunitățile creștine, ortodoxe sau catolice, iar legendele locale o leagă și de momente dramatice din trecut. La Brăneşti-Ilfov, după războaiele ruso-turce, s-a constituit o importantă comunitate bulgărească, iar obiceiul “kukerilor” s-a instaurat şi aici, preluând numele de “cuci”. De altfel, cucul, ca şi ursul care în această perioadă iese din bârlog, anunţă venirea primăverii.
În lunea curată (prima zi din Postul Mare), femeile curăţă cu grijă blidele de mâncarea de dulce, le opăresc şi, în unele cazuri, chiar le înlocuiesc cu vase speciale pentru perioada de post. “Pentru a-i dezvăţa pe copii să mănânce de dulce, prin sat umblau în această zi mascaţi cu coarne de cerb care-i băteau uşor pe copii. Umblau prin sat kukeri, (kukuri, kukove, cucii – cum spun românii – alte nume, arapi, geamalari, starţi, maskari, barbuţi, drakusi), mai ales în estul Bulgariei. Participau tineri şi bărbaţi costumaţi. Dis-de-dimineaţă kukerii ţineau calea celor din sat, cărora le cereau plată spre a-i lăsa să treacă”. (Antoaneta Olteanu – Zile şi demoni. Calendar şi mitologie populară bulgară).
Cucii şi cucoaicele de la Brăneşti împreună cu etnograful Doina Işfănoni au participat la Carnavalul de la Veneţia în perioada 2 – 14 februarie 2013, unde i-au încântat pe toţi cei prezenţi.
Vizitatorii de la Veneţia erau convinşi că măştile sunt făcute la muzeu sub îndrumarea ştiinţifică a cercetătorilor şi au fost convinşi cu multe argumente că acestea sunt reale. ”Prin expunerea cucilor la Veneţia am arătat că suntem o categorie de membri ai Uniunii Europene cu conştiinţă identitară şi le-am arătat că acest element coagulează o comunitate, iar din punct de vedere spiritual tradiţia cucilor din Brăneşti poate fi un element de referinţă, de unicitate”, a adăugat Doina Işfănoni.
Totodată, în perioada 18 – 24 februarie 2016, la Sala Acvariu a Muzeului Național al Țăranului Român a avut loc vernisajul expoziției ”Dialog mascat – Periplu fotografic româno – italian la Veneția”, care s-a bucurat de un mare succes.
Un eveniment similar are loc la începutul lunii ianuarie, în fiecare an, în Regiunea Cernăuți (Ucraina), fiind cunoscut sub numele de Malanca. Este un festival etno-folcloric, care se desfășoară cu scopul de a păstra și a promova tradițiile și obiceiurile din Bucovina, fiind asociat sărbătorilor de iarnă. – sursa: timpromanesc.ro
